Nefrita: tipuri de nefrită, simptome, cauze și tratament

nefrita simptome tratament

Nefrita: tipuri de nefrită, simptome, cauze și tratament

Nefrita este o boală inflamatorie ce poate afecta un singur rinichi sau ambii rinichi. Boala este provocatǎ de o atingere a țesutului interstițial pe cale urinarǎ. Nefritele sunt, cel mai adesea, provocate de o infecție sau de o malformație la nivelul cǎilor excretorii.

Nefrita: tipuri de nefritǎ

Existǎ mai multe tipuri de nefritǎ iar cele mai comune tipuri sunt:

  • Nefrita acută
  • Nefritǎ cronică
  • Glomerulonefrita primarǎ
  • Nefrită autoinumǎ
  • Pielonefrita
  • Nefrită interstițială
  • Nefrita lupicǎ

Boala poate fi rezultatul unei infecții bacteriene, sau poate apǎrea ca efect al expunerii excesive la toxine. Cu toate acestea, una dintre cele mai frecvente cauze care duce la apariția bolii este reprezentatǎ de o tulburare a sistemului imunitar. Dacǎ este lasatǎ netratatǎ, aceasta afecțiune se agraveazǎ rapid. Prin urmare, de îndată ce simptomele de nefrită sunt evidente, este important sǎ se ȋnceapǎ tratamentul.

Nefrita: simptome

Aproximativ jumătate dintre cei care dezvoltǎ nefrita acutǎ nu au niciun simptom. Cu toate acestea, principalele simptome ale nefritei sunt:

Atunci cȃnd boala progreseazǎ rapid pot aparea și alte simptome precum: pierderea poftei de mâncare, vărsături, dureri abdominale sau dureri articulare. De asemenea, nefrita cronicǎ poate trece neobservatǎ ani de zile, până ȋn momentul ȋn care apar simptomele insuficienței renale:

Nefrita: cauze

Tulburările autoimune: În condiții normale, sistemul imunitar joacǎ un rol important ȋn a identifica și distinge toți invadatorii. In cazul anumitor pacienți sistemul imunitar atacǎ sistemele naturale ale organismului, în loc de organismele strǎine. Există numeroase boli de rinichi, care pot apărea ca urmare a problemelor de sistem imunitar însă nefrita este una dintre ele.

Bacterii: Una dintre cele mai comune cauze ale nefritei provocate de bacterii este infecția cu Streptococcus

Anomaliile anatomice ale cǎilor urinare

Anumite boli: diabetul zaharat, infecții urinare

Factori genetici: persoanele care au ȋn familie cazuri de nefritǎ prezintǎ un risc mai ridicat de a dezvolta afecțiunea.

Nefrita: diagnostic

Diagnosticarea ȋncepe cu evaluarea istoricului medical al pacientului. Persoanele care suferǎ de lupus pot dezvolta acestǎ boalǎ iar pacienții sunt îndemnați să raporteze atunci cȃnd apar primele semne de umflare la nivelul țesuturilor. Medicul poate recomanda teste de sȃnge sau de urinǎ, mai ales cǎ ȋn acest mod se poate observa prezența unui exces de proteine ȋn urinǎ dar și microorganismele ȋn cazul ȋn care boala este produsǎ de o infecție.

Teste imagistice – radiografia rinichilor, ultrasonografia rinichilor, tomografia computerizatǎ, imagistica prin rezonațǎ magneticǎ sau investigațiile radiourologice.

Medicul poate recomanda realizarea unei biopsii renale – ȋn cadrul procedurii medicul va recolta o mostrǎ din țesutul renal, pentru a fi analizat ȋn laborator.

Nefrita: tratament

Pentru tratamentul nefritei se utilizeazǎ, de obicei, un tratament agresiv compus din steroizi și antibiotice. Unii dintre factorii care determină succesul tratamentului nefritei includ vȃrsta, starea generala de sǎnǎtate și severitatea daunelor cauzate la nivelul rinichilor. În cazul în care pacientul rǎspunde bine la tratament, atunci simptomele vor dispărea complet. Cu toate acestea, în cazul în care afectarea rinichilor este destul de severǎ, recuperare poate fi parțială.

Restricția de sare, potasiu, proteine și lichide poate fi necesarǎ ȋn cazul pacientului care suferǎ de nefritǎ. În cazurile severe poate fi necesarǎ realizarea de dializa renală deși aceasta poate fi doar o măsură temporară. Adulții care suferǎ de nefritǎ se recupereazǎ mai greu decȃt copiii, fiind mai predispusi la apariția complicațiilor ȋn cazul nefritei cronice.

Nefrita: dieta

Dieta zilnicǎ joacă un rol foarte important ȋn starea generalǎ de sanatate dar și ȋn cazul pacientului cu nefritǎ. Se recomandǎ consumul de:

Avocado – consumul de avocado aduce multe beneficii pentru organism. Il puteți consuma ȋn diverse forme, crud sau gǎtit.

Sucul de legume – ȋn special suc de morcovi, ȋn care a fost adǎugatǎ o lingurițǎ de miere este deosebit de benefic.

Fructe – consumați mere, portocale, pere, struguri, piersici, banane și ananas deoarece sunt pline de vitamine.

Apa – asigurați-vă că beți 8 pȃnǎ la 10 pahare pe zi.

Evitați alimentele care conțin cantitati mari de acid oxalic precum: spanacul, rubarba, ciocolata sau alte produse realizate din cacao.

Reduceți aportul de sare, de carne procesată, de junk food și de alimente instante.

Eliminați complet din dietǎ alimentele prăjite.

Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria

Citeşte şi categoria de Simptome şi Boli