Somnolenţă? Ce afecţiuni poate ascunde această stare de somnolenţă
Somnul este foarte important pentru sănătate, iar statisticile arată că foarte mulţi oameni nu dorm suficient.
Exista mai multe cauze posibile ale stări de somnolenţă excesivă. Cele mai multe dintre acestea sunt depistate cu dificultate: persoana în cauză consideră că nu s-a odihnit suficient, că are nevoie de mai mult somn şi nu banuieşte că starea de somnolenţă ar putea surveni din boală sau tulburare.
Starea de somnolenţă din timpul zilei poate fi asociată cu afecţiuni precum hipertensiunea arterială, un nivel ridicat al colesterolului, exces de grăsime în jurul taliei şi un nivel sporit al zahărului din sânge, care pot duce la boli cardiovasculare.
Printre cauzele hipersomniei (somnolenţă) se pot enumera:
- tulburări primare de somn, cum ar fi narcolepsia sau apneea de somn
- disfuncţii ale sistemului nervos autonom
- abuzul de alcool sau de droguri
- tumori ale creierului
- traumatisme la nivelul capului sau alte prejudicii ale sistemului nervos central
- anumite medicamente sau întreruperea bruscă a administrării unor medicamente
- diverse condiţii medicale inclusiv: scleroza multiplă, depresie, encefalita, epilepsie sau obezitatea
- predispoziţia genetică la hipersomnie
- hipersomnie idiopatică sau somnolenţă excesivă pentru care nu exista nici o cauză cunoscută (afectează de obicei adolescenţii şi adulţii tineri)
- sindromul Kleine-Levin – tulburare neurologica rara care cauzează hipersomnie recurentă
În 2015, o echipă de cercetători coordonată de doctorul Tomohide Yahamda, diabetolog la Universitatea din Tokyo, a demonstrat că există dovezi care asociază somnul de 60 de minute sau mai mult cu o creştere de 82% a riscului de a suferi de boli de inimă şi cu 27% de mortalitate.
Riscul de a suferi de diabet era cu 46% mai mari printre persoanele care dormeau la prânz mai mult de o oră şi cu 56% mai mare printre cei care aveau o senzaţie de oboseală excesivă în jurul prânzului. Totuşi, riscurile pentru aceste afecţiuni a scăzut dramatic în cazul în care persoanele care dormeau pentru mai puţin de 30 de minute.
Fundaţia Naţională pentru Somn din SUA sugerează că o siestă de 20-30 de minute poate îmbunătăţi starea de alertă fără a duce la la accentuarea oboselii.
Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria
Citeşte şi alte articole:
