Gripa AH1N1
Gripa AH1N1, cunoscută şi sub numele de ‘gripă porcină’ sau ‘noua gripă’, este o afecţiune respiratorie acută contagioasă. Ea este provocată de un virus gripal de tipul A, subtipul H1N1.
Infecţia cu acest virus poate fi mai gravă decât infecţia cu virusurile gripale sezoniere, majoritatea populaţiei fie nu prezintă imunitate, fie are o imunitate scăzută la această tulpină de virus.
Primele cazuri de infecţii respiratorii datorate noului virus gripal A(H1N1) au fost înregistrate în martie 2009 în mai multe zone ale Mexicului. De atunci, virusul a continuat să se răspândească în America de Nord, Europa, Asia şi Oceania.
Datorită amplorii răspândirii sale, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a ridicat nivelul de alertă la faza 6, sau pandemie, faza în care virusul este răspândit la nivel mondial.
Se estimează că după câteva luni, şi în cazul în care se iau măsurile corespunzătoare, numărul de persoane afectate va începe să scadă, situaţia revenind la normal.
Gripa AH1N1
Ce este virusul gripal A(H1N1) ?
Există trei tipuri de virus gripal (A, B şi C), care fac parte din familia Orthomixoviridae. Toate cele trei tipuri de virus gripal pot infecta omul, însă virusul de tip A poate infecta şi animale, el fiind responsabil de majoritatea pandemiilor.
Tulpina de virus gripal A, responsabilă de pandemia din acest an, este încadrată în subtipul H1N1. Clasificarea subtipurilor virale se face în funcţie de cele două glicoproteine aflate la suprafaţa virusului, hemaglutinina(H) şi neuraminidaza(N).
Hemaglutinina este glicoproteina cu ajutorul căreia virusul se ataşează de celula pe care o va infecta şi reprezintă antigenul cheie în prepararea vaccinurilor antigripale (vaccinul antigripal).
Neuraminidaza este enzima cu ajutorul căreia virusul reuşeşte să pătrundă în celula gazdă. Enzima este ţinta medicamentelor antivirale oseltamivir (Tamiflu®) şi zanamivir (Relenza®), care îi inhibă activitatea.
Hemaglutinina există în 16 variante (H1-H16), iar neuraminidaza are 9 forme diferite (N1-N9) care pot fi găsite în diferite combinaţii, de unde şi varietatea mare de virusuri gripale (H1N1, H5N1, H3N2 etc.).
Gripa AH1N1
Exprimarea proteinelor virusurilor gripale poate fi modificată prin mutaţii genetice majore, numite „shifturi” şi mutaţii minore care se numesc „drifturi”, mutaţii care pot duce la scăderea eficienţei vaccinurilor şi medicaţiei antivirale.
Ca şi cum virusul gripal nu ne-ar fi impresionat destul prin dinamismul şi flexibilitatea lui genetică, el mai are un as în mânecă.
La întâlnirea dintre un virus care infectează omul cu unul care infectează alte specii cum ar fi păsările sau porcii, ele se pot combina, determinând naşterea unor virusuri noi cu caracteristicile părinţilor.
Este cazul noului virus gripal A(H1N1), care este o combinaţie între un virus aviar, unul porcin şi un virus gripal uman.
Cu toate că resursele virusurilor par nelimitate, cercetări ample au dus la sinteza de molecule performante capabile să reducă gravitatea infecţiilor (Simptome de infecţie în organism) . Trăim într-o eră a pandemiilor în care se desfăşoară o adevărată competiţie între inventivitatea oamenilor de ştiinţă şi adaptabilitatea virusurilor.
Gripa AH1N1
Care este diferenţa dintre gripa sezonieră şi gripa A(H1N1)2009?
Virusurile gripale care determină infecţiile sezoniere se modifică de la an la an, însă sunt puternic înrudite unele cu altele. Oamenii de ştiinţă pot estima modificările pe care aceste virusuri le pot produce şi pot crea vaccinuri care să protejeze populaţia.
De asemenea, prin expunerea de la an la an la aceste virusuri asemănătoare, sistemul nostru imunitar îşi dezvoltă proprii anticorpi împotriva lor.
Virusul gripal A(H1N1)2009 este un tip nou de virus, diferit de virusul gripal sezonier. Virusul noii gripe este o combinaţie între virusul gripal porcin, aviar şi uman, faţă de care sistemul nostru imunitar nu este pregătit.
Gripa AH1N1
Cum se transmite gripa AH1N1?
Virusul gripal de origine porcină H1N1 se transmite în acelaşi mod ca şi gripa sezonieră. Virusurile gripale se transmit de la om la om, prin aerosolii produşi de tusea sau strănutul persoanelor infectate.
De asemenea virusul poate fi transmis prin contact direct cu persoanele infectate, sau prin contact cu obiecte, sau suprafeţe contaminate.
În absenţa unor date suplimentare, referitoare la transmiterea noii tulpini de virus gripal, potenţialul de contaminare oculară sau gastrointestinală este necunoscut. Se consideră potenţial infecţioase toate secreţiile respiratorii precum şi toate fluidele biologice (inclusiv scaunele diareice).
Este important de menţionat că în paralel cu circulaţia noului virus de origine porcină, circulă şi tulpinile de gripă sezonieră (A şi B), putând fi şi ele responsabile de un număr ridicat de cazuri grave de gripă.
Totuşi, conform datelor epidemiologice (European Centre for Disease Prevention and Control – ECDC), la sfârsitul lunii octombrie 2009, în Europa, se poate discuta de o contaminare exclusivă cu noul virus gripal de origine porcină.
Gripa AH1N1
Care sunt simptomele gripei A(H1N1) ?
Persoanele infectate cu virusul gripal A(H1N1)2009 pot trece printr-o perioadă de incubaţie de aproximativ 3-4 zile, perioadă în care sunt asimptomatici, după care acestea pot resimţi următoarele simptome:
- Oboseală
- Febră moderată (37,5-38,5ºC)
- Rinoree
- Dureri în gât
- Dureri musculare
- Frisoane
- Tuse
- Strănut
- Uneori diaree şi vomă
Cei mai mulţi bolnavi se însănătoşesc în aproximativ o săptămână, însă la unele persoane cu imunitate scăzută, gripa poate prezenta manifestări mai grave sau apariţia complicaţiilor cum ar fi pneumonia.
Unii bolnavi pot avea nevoie de spitalizare, iar în unele cazuri poate surveni şi decesul.
Cum se pune diagnosticul de gripă cu virus nou A(H1N1) ?
Conform ECDC (European Centres for Disease Control and Prevention), diagnosticul de infecţie gripală cu „noul virus gripal A(H1N1)” se face pe baza criteriilor clinice, de laborator şi epidemiologice.
Gripa AH1N1
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă una dintre următoarele trei caracteristici:
- febră > 38 °C,
- semne şi simptome ale unei infecţii respiratorii acute pneumonie (boală respiratorie gravă)
- deces în urma unei boli respiratorii acute neexplicate.
Criterii de laborator
Cel puţin unul dintre următoarele teste:
RT-PCR (reacţia în lanţ a polimerazei în timp real) cultură virală (necesită facilităţi BSL 3) cvadruplare a anticorpilor neutralizanţi specifici pentru noul virus gripal A(H1N1) (presupune utilizarea serurilor pereche, în faza acută a bolii şi apoi în faza de convalescenţă, la o diferenţă de minimum 10-14 zile).
Criterii epidemiologice
Cel puţin una dintre următoarele trei caracteristici în cele şapte zile care au precedat declanşarea bolii:
- persoană care a fost un contact apropiat al unui caz confirmat de infecţie cu noul virus gripal A(H1N1) în timp ce cazul era bolnav
- persoană care a călătorit într-o zonă în care a fost înregistrată transmiterea susţinută de la om la om a noii gripe A(H1N1)
- o persoană care lucrează într-un laborator în care se testează probe pentru detectarea noului virus gripal A(H1N1).
Gripa AH1N1 Clasificarea cazurilor
Caz în anchetă: Orice persoană care întruneşte criteriile clinice şi epidemiologice.
Caz probabil: Orice persoană care întruneşte criteriile clinice şi epidemiologice şi cu rezultate de laborator pozitive de infecţie cu gripă A de tip nesubtipizabil.
Caz confirmat: Orice persoană care întruneşte criteriile de laborator pentru confirmare.
Care sunt categoriile de risc ?
Există categorii de persoane mai expuse la contactarea şi transmiterea virusului, sau care datorită imunităţii scăzute dezvoltă o formă gravă de gripă ce le poate pune chiar viaţa în pericol.
Gripa AH1N1
Aceste categorii de pacienţi sunt primele care vor primi vaccinul antigripal:
Femeile însărcinate
Persoanele care locuiesc sau au în grijă copii mai mici de şase luni
Personalul medical
Copiii şi adolescenţii între şase luni şi 24 de ani.
Adulţii între 25 şi 64 de ani care suferă de afecţiuni cronice :
- boli respiratorii cronice
- boli cardiovasculare cronice (în general nu includ şi hipertensiunea arterială uşoară)
- boli metabolice cronice (în special diabet)
- persoane cu imunodeficienţe (congenitale, sau dobândite)
- pacienţi cu simptomatologie neurologică, sau neuromusculară cronică
Ca diferenţă majoră faţă de gripa sezonieră, se remarcă faptul că vârstnicii (cu vârsta mai mare de 60 ani) sănătoşi, sunt relativ neafectaţi de noua tulpină gripală A H1N1.
Gripa AH1N1
Care sunt complicaţiile gripei H1N1 de origine porcină?
Informaţiile referitoare la complicaţiile clinice ale infecţiei cu virusul gripal de origine porcină sunt încă insuficiente.
Sindroamele clinice întâlnite la persoanele infectate pot să varieze foarte mult, de la boală respiratorie uşoară până la afectarea de tract respirator inferior, deshidratare, sau pneumonie.
Moartea apare doar ocazional şi se datorează în cele mai multe cazuri sindromului de detresă respiratorie acută.
Deşi datele referitoare la noua infecţie gripală sunt insuficiente pentru a se putea preconiza evoluţia bolii, clinicienii ar trebui să se aştepte la complicaţiile prezente şi în cazurile de gripă sezonieră:
deteriorarea simptomatologiei din bolile cronice, infecţii de tract respirator superior (sinuzite, otite, crup), afectarea tractului respirator inferior (pneumonii, bronşiolite, status astmaticus), afecţiuni cardiace (miocardite, pericardite), musculo-scheletale (miozite, rabdomiolize), neurologice (encefalopatie acută şi post-infecţioasă, encefalite, convulsii febrile, status epilepticus), sindrom de şoc septic şi pneumonie bacteriană secundară cu, sau fără sepsis.
Gripa AH1N1
Posibile motive de îngrijorare
Chiar dacă în acest moment toată atenţia este concentrată pe noul virus AH1N1, nu ar trebui ignorată nici tulpina gripală H5N1. Deşi virusul gripei aviare (H5N1) contaminează doar accidental specia umană (virusul nu a evoluat spre o variantă care trece bariera de specie), mortalitatea ca urmare a infectării este extrem de ridicată.
În acest context, ca urmare a distribuţiei largi a noii tulpini AH1N1, există un risc de reasortare genetică între aceasta şi tulpina H5N1, cu formarea unui virus mortal şi extrem de infecţios.
O altă posibilitate este reasortarea noii tulpini AH1N1 cu tulpina AH1N1sezonieră. Deoarece prima este rezistentă la amantadină, iar cea de-a doua este rezistenta la oseltamivir, eventuala variantă formată prin reasortare genetică ar putea fi multirezistentă la terapia antivirală.
În aceste condiţii, monitorizarea continuă a noului virus va permite luarea de măsuri rapide la orice schimbări ale genomului viral care ar putea modifica patogenicitatea, rezistenţa la medicamente, sau răspunsul la vaccinurile deja dezvoltate.
Gripa AH1N1
Măsuri igieno-dietetice de prevenire a contactării gripei porcine A(H1N1)
Virusul gripal A(H1N1) poate supravieţui în mediu de la câteva ore la câteva zile. Transmiterea sa se poate face atât pe cale aeriană (prin tuse, strănut, salivă) cât şi prin contactul direct cu o persoană contaminată sau prin atingerea unor obiecte contaminate cu virusul gripal.
Câteva măsuri de igienă care pot ajuta la prevenirea transmiterii şi contactării virusului gripal sunt :
Acoperiţi-vă nasul şi gura cu batista personală în timpul strănutului sau al tusei
Folosiţi de preferinţă batiste de unică folosinţă care se vor arunca la coşul de gunoi
Batistele din material textil se vor spăla şi se vor călca pe cât de des posibil
Dacă nu aveti o batistă la îndemână, încercaţi să strănutaţi în cotul hainei
Nu duceţi mâna la ochi sau la gură decât după ce a fost spălată cu apă şi săpun
Spălaţi bine mâinile cu apă caldă şi săpun, sau dacă nu aveţi posibilitatea, utilizaţi serveţele umede dezinfectante sau gel ( Spălatul pe mâini )
Evitaţi pe cât posibil aglomeraţiile
Evitaţi contactul apropiat cu persoane care prezintă semne clinice evidente de afecţiuni acute respiratorii (febră, tuse, strănut, ochii congestionaţi etc.)
Persoanele care prezintă simptome asemănătoare gripei trebuie izolate de restul familiei. Acestea trebuie să se prezinte la medicul de familie pentru stabilirea diagnosticului şi a conduitei terapeutice.
Pentru prevenirea infecţiei gripale, pe lângă măsurile prezentate mai sus, mai menţionăm şi utilitatea folosirii produselor dezinfectante şi a măştilor de protecţie.
Gripa AH1N1
Soluţiile şi gelurile hidroalcoolice
În absenţa unei surse de apă caldă şi săpun se recomandă utilizarea unei soluţii sau a unui gel hidroalcoolic pentru dezinfectarea mâinilor.
Aceste produse pot conţine alcool etilic, alcool propilic sau alcool izopropilic cu concentraţii cuprinse între 60% şi 70% sau 520-630mg/g. Concentraţiile de alcool sunt prevăzute pe eticheta produsului.
Soluţiile şi gelurile hidroalcoolice se utilizează pe mâinile vizibil curate. Timpul de contact cu mâinile este foarte important; mâinile se freacă până la uscarea acestora prin evaporarea produsului.
Spălarea şi dezinfectarea mâinilor se face de mai multe ori pe zi şi în special în următoarele cazuri: după tuse sau strănut, după suflarea nasului, după întoarcerea dintr-un mediu aglomerat (transport în comun, diverse colectivităţi etc.), după contactul cu un obiect sau o suprafaţă posibil contaminată de o persoană infectată cu virusul gripal.
Gripa AH1N1
Măştile
Măştile sunt dispozitive medicale utile în caz de epidemie. Există două tipuri de măşti:
Măşti de protecţie respiratorie. Ele protejează în principal purtătorul măştii de cotaminarea virală. Măştile de protecţie respiratorie conţin mai multe straturi, pot fi prevăzute cu supapă, valvă de exhalare, sistem de înlăturare a mirosurilor neplăcute, bandă pentru etanşare nazală sau etanşare interioară cu spumă.
Există mai multe clase de protecţie FFP1, FFP2 sau FFP3 în funcţie de nivelul de filtrare a aerului realizat de acestea. Măştile de protecţie chirurgicale Ele sunt utilizate pentru protejarea persoanelor care stau în preajma purtătorului măştii.
Măştile chirurgicale sunt folosite fie de pacienţii contagioşi, fie de persoanele care au în grijă pacienţi clasificaţi într-o categorie de risc. Acestea nu protejează purtătorul de contactarea gripei.
Pe piaţă la ora actuală există şi măşti cu utilizare duală, care oferă protecţie atât purtătorului cât şi celor din preajma sa. De asemenea, pentru copiii de 3 ani sau mai mari există măşti speciale de dimensiuni mici. Copiii mai mici de 3 ani pot fi protejaţi prin folosirea unei măşti, în cazul utilizării unui mijloc de transport în comun.
În contextul pandemiei se recomandă luarea de măsuri care să determine creşterea imunităţii, creşterea rezistenţei faţă de infecţii şi în general un mod de viaţă sănătos.
Creşterea rezistenţei organismului se poate face prin aport crescut de vitamine fie din alimentaţie fie din suplimente nutritive, odihnă, exerciţiu fizic, vestimentaţie adecvată vremii reci, produse farmaceutice speciale şi renunţarea la anumite practici cum ar fi fumatul.
Vitaminele sunt importante în menţinerea organismului sănătos şi apt de luptă împotriva infecţiilor. Dintre vitaminele de care organismul are cea mai mare nevoie pentru a avea o imunitate bună putem menţiona vitaminele complexului B şi vitamina C.
Aportul de vitamine se poate face consumând legume şi fructe proaspete (în special morcovi, fasole verde, ardei, citrice, mere, căpsuni şi altele) sau prin administrarea de suplimente nutritive care se găsesc sub diferite forme farmaceutice (comprimate de supt, comprimate efervescente, capsule) şi care conţin vitamine.
Odihna este foarte importantă pentru un sistem nervos şi imunitar sănătos. Studii pe adulţi arată că privarea de somn creşte sensibilitatea la îmbolnăviri prin reducerea numărului de globule albe, astfel că un somn sănătos de 8 ore pe zi nu numai că restabileşte echilibrul emoţional cât şi întăreşte sistemul imunitar.
Exerciţiul fizic constituie o componentă importantă a unui mod de viaţă sănătos. Mersul pe jos, mersul pe bicicletă, înotul, tenisul, atletismul şi multe alte sporturi sunt activităţi care nu determină numai creşterea tonusului muscular şi psihic, ci şi creşterea rezistenţei organismului la infecţii.
Vestimentaţie călduroasă în zilele reci, folosirea umbrelei, a pelerinei de ploaie reduc sensibilitatea organismului la factorii de mediu şi implicit previn scăderea imunităţii.
Fumatul, viciu care are efecte nefaste asupra sănătăţii este un factor agravant în afecţiunile respiratorii. Prin fumul de ţigară se introduc în organism toxine care pot determina o sensibilitate crescută la infecţii şi la complicaţii respiratorii.
Suplimentele nutritive imunomodulatoare pe bază de plante au dovedit acţiuni benefice în stimularea imunităţii. Dintre multitudinea de produse existente în farmacii şi în magazinele naturiste, se recomandă suplimentele pe bază de Echinaceea, Rosa canina (măceşe) sau Nigella sativa (chimen negru).
Gripa AH1N1
ATENTIE! Nu se administrează antibiotice decât în cazul unui diagnostic confirmat de infecţie bacteriană ! Antibioticele nu sunt eficiente decât asupra bacteriilor şi administrate necontrolat pot determina selectarea de bacterii rezistente care produc infecţii greu de tratat.
De cele mai multe ori la aparitia febrei, nasului înfundat şi durerilor de cap este vorba despre o infecţie virală, în cazul căreia antibioticele nu au nici un efect.
Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria
Ne puteți găsi pe Instagram Doftoria și pe Twitter Doftoria
Citeşte şi alte Articole :
Ceaiuri viroză, răceală, gripă
Viroza respiratorie: simptome, tipuri, cauze, prevenire şi tratament
Simptome de infecţie în organism
Infecţii respiratorii: tratamente naturiste
Alimente și plante antibacteriene
Vaccinarea antigripală, antitifoidică, antirabică şi antidizenterică
