Vitamine:  O adevărată mașinărie care merge, simte, lucrează, gândește, iubește și urăște deopotrivă, vorbește și face tot felul de lucruri, omul funcționează și el pe baza unor „uleiuri” care îi ung organismul atât de greu încercat.

Ei bine, pentru el, aceste uleiuri nu sunt altceva decât vitaminele atât de vitale pe care și le procură zilnic din hrana consumată, din natura înconjurătoare, din mediul cu care interacționează.

Când vorbim de vitamine, înțelegem acel grup de substanțe organice naturale de care are nevoie corpul pentru asigurarea necesarului în parcurgerea tuturor proceselor metabolice ale organismului. Pe lângă că sunt niște antioxidanți extraordinari, vitaminele mai au și alte proprietăți.

Aici reamintim doar deosebitul rol hormonal pe care îl joacă, dar și contribuția avută la diferențierea tisulară. Așadar, au proprietăți numeroase, vitaminele dovedindu-se esențiale pentru buna dezvoltare și funcționare a noastră.

În primul rând, vitaminele ni le procurăm dintr-o hrană sănătoasă, deoarece, de cele mai multe ori, ele se regăsesc în tot ceea ce consumăm în fiecare zi; atenție, nu întotdeauna vitaminele sunt asimilate de organism, există situații când, la recomandarea medicului, vitaminele se iau cu ajutorul unor suplimente.

Există 13 tipuri de vitamine necesare corpului omenesc. Într-o ordine aleatorie, acestea sunt: vitamina A, B1, B2, B3, B5, B6, B7 (biotina), B9 (acidul folic), B12, C, D, E și K.

Vitamine: Categorii 

Medicina nutrițională a împărțit vitaminele în două mari categorii: vitamine liposolubile (vitaminele A, D, E și K) și vitamine hidrosolubile (vitaminele C și B). Există o singură deosebire între cele două categorii: vitaminele hidrosolubile, folosite mult mai intens de organism, sunt eliminate prin urină, cu excepția vitaminei B12, singura din gama hidrosolubilelor ce poate fi depozitată în organism ani întregi, fără a fi consumată.

Rolul fiecărei vitamine și impactul asupra organismului

Niciodată o vitamină nu va juca un rol inferior în buna desfășurare a tuturor proceselor metabolice din organismul nostru. Fiecare are importanța ei, de aceea este bine să le descriem, pe scurt, pe fiecare în parte.

Vitamine: Vitamina A o întâlnim în foarte multe alimente și îndeplinește o multitudine de funcții, cum ar fi rolul esențial pe care îl joacă în distingerea culorilor și îmbunătățirea vederii. Iată de ce doctorii oftalmologi ne recomandă ca, ori de câte ori avem probleme de vedere, să consumăm alimente bogate în vitamina A.

Mai mult decât atât, vitamina A menține pielea sănătoasă, ferește dinții de probleme și păstrează oasele tari. Ultimele cercetări medicale în domeniu au reliefat și rolul esențial pe care vitamina A îl are în reglarea unor probleme de natură genetică. Poate fi procurată din următoarele alimente: ouă, brânză, lapte, smântână, ficat, pește, ulei de pește, rinichi, carne.

Vitamine: Vitamina B1 (tiamina) are instabilitate termică (se poate descompune la sursele de căldură), dar, în combinație cu mai multe proteine, formează enzime și contribuie la metabolizarea glucidelor din organism. Îndeplinește un rol deosebit în menținerea sănătății cardiovasculare, a sistemului nervos, dar și a celui digestiv. Se găsește în cereale, pâine neagră, carne de porc, fasole, mazăre, pește, fructe, drojdia de bere.

Vitamine: Vitamina B2 (riboflavina) face parte tot din categoria vitaminelor hidrosolubile, la fel ca întreaga gamă de B-uri. La contactul cu lumina, are reacții aproape inexistente, însă este vitală în procesul de formare al hematiilor și al creșterii somatice. Vitamina B2 o întâlnim brânză, nectar din fructe, lapte, paste, cereale.

Vitamine: Vitamina B3 (niacina) contribuie la scăderea valorilor colesterolului și la menținerea sănătății tegumentelor. În plus, este de bază în procesele derulate de sistemul nervos. Carnea de pui, peștele, ouăle, laptele, legumele, nucile și cerealele conțin niacină.

Vitamine: Vitamina B5 (acid pantotenic) are un rol binestabilit în procesul de sinteză a lipidelor, proteinelor și carbohidraților. Totodată, medicii ginecologi recomandă femeilor gravide această vitamină, întrucât B5 ajută la dezvoltarea normală a sarcinii. Poate fi asimilată din consumul de ouă, cereale, legume, drojdie, broccoli, varză, mazăre și salată.

Vitamine: Vitamina B6 este una dintre cele mai importante din organism, îndeplinind foarte multe funcții, motiv pentru care alimentele bogate în această vitamină sunt mai tot timpul recomandate de medicii nutriționiști (și nu numai).

B6 îi ajută pe copii să crească sănătos și să se dezvolte bine, contribuie la buna activitate cerebrală și luptă împotriva infecțiilor. Rolul esențial jucat în întărirea sistemului imunitar nu-i poate fi contestat. Vitamina B6 se găsește în avocado, nuci, fasole verde, carne de pui, ficat și pește.

Vitamine: Vitamina B7 (biotina) nu-i deloc mai prejos decât suratele ei din gama vitaminelor B, fiind indispensabilă procesului de gluconeogeneză. Totodată, contribuie la producerea hormonilor, a sintezei colesterolului și a acizilor grași, având rol și menținerea în limite normale a valorilor glicemiei.

Persoanele bolnave de diabet au vitamina B7 cuprinsă în lista de medicamente consumate. Următoarele produse sunt bogate în biotină: legume verzi, drojdie, cereale, ouă și salate.

Vitamine: Vitamina B9 (acid folic) joacă un rol deosebit pe întreaga durată a unei sarcinii, căci are proprietăți ce ajută la dezvoltarea fătului (previne unele afecțiuni cât se poate de grave, precum spina bifida).

Contribuie și la creșterea producției de lapte matern și joacă un rol important în prevenția unor boli cardiovasculare și a accidentelor vasculare. Poate fi procurată din legume verzi, ficat, pâinea neagră și carne roșie.

Vitamine: Vitamina B12 (ciancobalamina), supranumită și „vitamina roșie”, are cea mai complexă structură chimică dintre toate vitaminele, fiind singura din gama hidrosolubilelor ce se menține în organism ani întregi. Responsabilitatea ei este imensă, căci ajută la procesul de formare a învelișului de mielina ce „îmbracă” fibrele nervoase.

Cu alte cuvinte, B12 are grijă de sănătatea și dezvoltarea sistemului nostru nervos, dar ne ajută și la memorie. Nu numai că participă activ la metabolismul proteinelor, lipidelor și al glucidelor, dar vitamina B12 ajută și la menținerea unei sănătăți digestive optime; protejează mucoasa digestivă și ajută la vindecarea stomacului, în caz de ulcer.

Nu în ultimul rând, această vitamină hidrosolubilă este indispensabilă în dezvoltarea măduvei hematoformatoare, ca să nu mai pomenim de faptul că interpretează un rol important și în sinteza ADN-ului și în procesul de formare a globulelor roșii. În încheiere, să mai adăugăm și că împiedică depunerea de grăsimi în ficat, protejând, în felul acesta, celulele hepatice.

Coșul de cumpărături din care nu lipsește vitamina B12 trebuie să conțină ouă de găină, lapte, iaurt, sardine, somon, scoici, ficat de pui, carne de porc.

Vitamine: Vitamina C (acid ascorbic) este, poate, cel mai puternic antioxidant care ne apără de acțiunea radicalilor liberi, de aici și rolul decisiv jucat în întărirea sistemului imunitar. Ne apără de alergii, creează în corpul nostru interferonul, contribuie la inhibarea creșterii tumorilor, protejându-ne de diferite tipuri de cancer.

Pentru că reduce tensiunea arterială, vitamina C previne și apariția bolilor cardiovasculare, iar la un cu totul alt nivel (medical) ea ajută foarte mult și la creșterea producției de colagen, ce are ca efect benefic menținerea cartilagiilor, a tendoanelor și a țesuturilor. Între atribuțiile ei, regăsim și prevenirea uzurii celulare, de aici și încetinirea procesului de îmbătrânire.

O regăsim în kiwi, ardei roşu, citrice, roșii, căpșuni, cartofi și/ sau broccoli. Simptomele unui deficit de vitamina C sunt: lipsa de energie, oboseala, predispoziție la viroze sau infecții, schimbări bruște de dispoziție, tulburări digestive sau lipsa poftei de mâncare, stări de depresie, sângerarea gingiilor, hipersensibilitate a pielii.

Vitamine: Vitamina D este singura pe care organismul și-o procură fără a face nici cel mai mic efort, căci poate fi luată direct …de la Soare! Cu cât mai multă vitamină D în organism, cu atât mai ușor se produce absorția calciului și la depunerea sa în oase și dinți. Despre ea, specialiștii spun că prezintă proprietăți atât ca vitamină, cât și ca hormon (este singura vitamină ce poate fi sintetizată de piele).

În plus, vitamina D are un rol esențial și pentru homeostazia fosforului, ea fiind, practic, „curierul” care transportă calciul și fosforul în organismul nostru. Vitamina D sprijină creșterea oaselor la copii și remineralizează oasele adulților. Dintre celelalte efecte benefice, merită să enumerăm lupta împotriva cancerului, absorbția mineralelor, protejarea sistemului cardiovascular, prevenirea inflamațiilor.

Vitamine: Vitamina E (tocoferol) reglează funcțiile organelor de reproducere, îmbunătățește activitatea sistemului muscular. Altfel, protejează împotriva hepatitei și are rol de a stimula proliferarea celulară și de a se forma hematiile. Vitamina E se găsește în cereale, nuci, măsline, spanac, ulei de floarea soarelui, ulei de soia, pâine neagră, fasole, mazăre și porumb.

Vitamine: Vitamina K este adeseori comparată cu un dirijor de orchestră, căci partitura pe care o interpretează are un important rol anticoagulant. Pe scurt, fără vitamina K (liposolubilă) nu am putea supraviețui, fiind responsabilă și pentru prevenirea hemoragiilor; la femei, reduce riscul de menstruaţii abundente şi diminuează gradul de durere.

În plus, vitamina K ajută la refacerea epidermei după orice intervenție chirurgicală.

Pe de altă parte, o formă de vitamina K2 ne ferește de afecțiuni precum artrită și osteoporoză grație aportului avut în încorporarea calciului în țesutul osos. Alte beneficii: împiedică formarea pietrelor la rinichi, scade riscul de atac de cord și este un aliat de seamă în alungarea stărilor de greață și/ sau vomă.

Vitamina K se găsește în condimente (busuioc uscat, cimbru uscat, piper negru, cuișoare, oregano) și legume (ardei roșu, morcov, roșii, fenicul, conopidă fiartă, spanac fiert, sparanghel fiert).

De remarcat că, în cazul primei categorii, vitaminele liposolubile devin solubile în grăsimi, nu și în apă. Astfel, ele pot fi consumate în funcție de capacitatea organismului nostru de a procesa grăsimile.

Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria

Citeşte şi alte Articole