Scorţişoara: tratamente naturiste cu scorţişoară şi efecte terapeutice

Scorţişoara este unul dintre cele mai vechi condimente, cunoscut încă din Antichitate. Provine de la un arbore veşnic verde, care creşte în regiunile tropicale unde temperatura aerului nu scade sub 150C. La fel ca majoritatea condimentelor, scorţişoara împiedică dezvoltarea bacteriilor din stomac şi stimulează pofta de mâncare.

Scorţişoara: efecte terapeutice

Proprietăţile terapeutice ale scoarţei şi ale uleiului sunt foarte variate: excitante, stomahice, antiseptice, bactericide, fungicide, dezinfectante, carminative, antispastice, vermifuge, antidiabetice, analgezice, stimulente cardiac şi antiinflamatoare.

Scorţişoara a fost un component principal în terapia medicală Ayurveda, practicată în mod tradiţional în India de peste 5.000 de ani. Astfel, pentru aparatul digestiv, are rol în combaterea balonărilor şi aerofagiei, indigestiei, diareei, precum şi a crampelor la nivelul abdomenului superior. De asemenea, are rol stimulativ al secreţiei salivare şi gastrice şi al mişcărilor intestinale (peristaltism). Precum majoritatea condimentelor, scorţişoara împiedică dezvoltarea bacteriilor din stomac şi stimulează pofta de mâncare.

Important de menţionat este faptul că persoanele care suferă de ulcer gastro-intestinal în fază acută, precum şi femeile gravide vor evita consumul de scorţişoară, mai ales în doze mari, deoarece produce insomnii şi depresii psihice.

Scorţişoara: tratamente naturiste cu scorţişoară

În caz de indigestii şi crampe dureroase, se recomandă uleiul eteric picurat pe un cub de zahăr sau o băutură cu însuşiri stimulatoare care conţine câteva picături de tinctură din scorţişoară (preparată prin macerarea a 20 g praf în 100 ml alcool 400 timp de 10 zile).

În bolile respiratorii, scorţişoara ajută la vindecarea tusei, gripei şi răguşelii şi combate germenii care provoacă infecţiile tractului respirator (se recomandă infuzia de scorţişoară şi cuişoare, preparată din câte o linguriţă din fiecare la 250 ml apă clocotită şi infuzată timp de 15 minute). La bolnavii de gripă asigură un somn liniştit şi alină durerile de cap prin masarea tâmplelor cu ulei.

În diabetul zaharat s-a constatat o creştere de 20 de ori a capacităţii insulinei de a metaboliza glucoza la nivelul celulelor adipoase (se ia sub formă de pulbere, zilnic, câte un vârf de linguriţă sau se introduce într-un pahar cu suc de fructe neîndulcit).

Nu trebuie omis nici faptul că scorţişoara are capacitatea de a alunga oboseala fizică şi intelectuală şi stările de stres nervos. În plus, calmează durerile reumatismale, artrozice şi nevralgiile, având efecte relaxante după masajul cu ulei.

Scorţişoara: forme de utilizare în afară de infuzie şi pulbere măcinată

• lapte de scorţişoară pisată şi amestecată cu pudră de nucşoară, ghimbir şi cuişoare (în părţi egale), care se pun într-un pahar cu lapte fierbinte
• ulei de scorţişoară din 3-4 batoane pisate într-un mojar, care se macerează în 100 ml ulei comestibil (de floarea-soarelui sau măsline) timp de 10 zile
• lichior din două batoane de scorţişoară, 15 cuişoare, o linguriţă nucşoară şi câteva frunze de mentă, care se macerează în sherry, timp de 10 zile, şi se consumă înainte de mese, contra bolilor respiratorii (tuse, gripă, răguşeală)

Scorţişoara: diverse beneficii

În domeniul alimentar se folosesc scoarţa, pulberea şi uleiul eteric drept ingrediente aromatice şi condimentare pentru supe, sosuri, preparate din carne, salate cu tomate, dulciuri, produse de patiserie, cofetărie şi panificaţie (pâine, cornuri), precum şi în băuturi alcoolice (lichioruri, vermuturi) şi nealcoolice, de tip Cola.

Scorţişoara satisface pofta de dulce, fiind utilă în cazul persoanelor cu glicemie ridicată (se ronţăie în gură bucăţi sfărâmate de scoarţă).

Având un conţinut ridicat de calciu, scoarţa se presară peste fulgii de cereale de la micul dejun, mărind pofta de mâncare.

Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria

Citeşte şi alte Articole