Soia

soia doftoria

Soia – Glycine hispida ( Leguminosae )

Este o plantă anuală, cu frunze pari-penat compuse şi terminate de obicei cu un cârcel; originară din Asia. Datorită conţinutului în principii active, este o cultură de mare importanţă economică. Are numeroase întrebunţări deţinând un loc de seamă între plantele de cultură. Boabele se folosesc ca materie primă în industria alimentară pentru fabricarea uleiului comestibil şi a margarinei. Din soia se produce surogat de cafea şi ciocolată, biscuiţi, macaroane, brânză vegetală etc. Uleiul de soia se mai foloseşte ca materie primă în industrie pentru fabricarea: săpunurilor, maselor plastice, lacurilor, fibrelor textile şi al tornumeroase produse. Datorită importantei pe care o reprezintă această cultură, suprafeţele cultivate cu soia pe plan mondial au crescut considerabil în ultimii 50 ani. Si la noi în ţară suprafeţele cultivate cu soia sau extins considerabil.

Fructul este o păstaie de culoare galben – brună la maturitate, în care se găsesc mai multe seminţe de formă sferică, sau ovală, având culori diferite, în general galbene; cu bobul de obicei colorat diferit. Pe o plantă înaltă de 50-200 cm, în funcţie de soi, se formează 70-300 de păstăi. Momentul optim al recoltării este atunci când peste 70% din păstăi sunt uscate şi au culoarea caracteristică, iar boabele sunt tari şi cu coloraţia specifică soiului.

Componenţii principali: proteine (38%-44% fată de 15%-20% în carne), conţine toţi aminoacizii esenţiali, lipide (12%-25% comparativ cu 1%-4% în carne), glucide (10%-15%), săruri minerale (calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, sodiu, sulf), o gamă largă de vitamine (A, B1, B2, C, D, E, K şi P), enzime, lecitină (înrudită cu aceea a gălbenuşului de ou), rezine, ceruri, aproximativ 12%-25% ulei în compoziţia căruia intră acizii graşi nesaturaţi şi acizi graşi saturaţi.

Proprietăţi: ajută digestia, reprezintă un aliment complet şi foarte digestibil, mineralizant, antisclerogen, hipocolesterolemiant.

Mod de folosire:

a. Făină de soia – de patru ori mai bogată în materii azotate decât cea de grâu, de 20 de ori mai bogată în grăsimi şi 3 ori mai săracă în hidraţi de carbon.

b. „Germenii de soia” – boabele se lasă două – trei de ore la înmuiat (apa se schimbă la 12 ore), apoi se întind pe o suprafaţă umedă la întuneric şi căldură; au calităţi superioare boabelor negerminate.

c. „Lapte de soia” – 150 g de soia la un litru de apă se lasă 36-48 de ore, se separă lichidul şi este folosit pentru sugari, copii, convaleşcenţi.

d. Boabele de soia se pot prăji cu putină sare, având un gust similar arahidelor.