Şoc anafilactic: tratament, cauze, factori de risc, simptome şi manifestări

Şoc anafilactic: este o reacţie alergică severă, care poate apărea în câteva secunde sau minute de la contactul cu produsul alergen şi poate provoca uneori decesul.

Acest şoc anafilactic se declanşează atunci când persoana alegică este expusă la factorul alergenic, deteminând eliberarea unor substanţe chimice (histamină) care afectează întregul organism.

Şocul analiflactic este o urgenţă medicală care necesită tratament imediat.

Şoc anafilactic: simptome

Simptomele şocului anafilactic apar, de obicei, în câteva minute de la expunere. Cu toate acestea, există şi situaţii când reacţia apare la o jumătate de oră sau mai mult.

Simptomele includ:

Primele simptome sunt adesea legate de piele şi includ:

• reacţii cutanate, inclusiv urticarie, senzaţie de mâncărime a pieli
• un sentiment de caldură
• senzaţie de nod în gât
• umflarea limbii sau a gâtului, care poate provoca respiraţie grea
• un puls slab şi rapid
• greaţă, vărsături sau diaree
• ameţeli sau leşin
• tahicardie
• transpiraţii
• confuzie şi anxietate
• dureri abdominale

Şoc anafilactic: ce se întâmplă după instalarea simptomelor?

Există trei posibilităţi:

1. Simptomele pot fi uşoare şi dispar spontan sau dispar după administrarea medicaţiei de urgenţă.

2. După ameliorarea iniţială, simptomele pot recidiva în termen de patru până la 12 ore, necesitând tratament suplimentar şi observaţie.

3. Reacţiile pot fi persistente şi severe, necesitând un tratament medical intensiv şi spitalizare.

Există anumite tulburări care pot părea similare cu şocul anafilactic. Aceste sunt atacurile de cord, cheagurile de sânge la plămâni, şocul septic, atacuri de panică.

Este de reţinut faptul că persoana afectată de şocul anafilactic prezintă, de obicei, iritaţii sau urticarie şi are probleme în respiraţie.

Şoc anafilactic: cauze

Sistemul imunitar produce anticorpi care apără organismul de substanţele străine. Într-o reacţie alergică, sistemul imunitar acţionează împotriva unui medicament pe care îl identifică drept agent microbian. În acel moment se declanşează o reacţie chimică în lanţ, care va produce simptomele alergiei. Dacă reacţia alergică este severă se poate instala şocul anafilactic.

Persoanele care au avut reacţii alergice minore trebuie să se protejeze împotriva factorilor care le produc alergia, deoarece prezintă un risc ridicat de şoc anafilactic, în cazul în care organismul reacţionează mai sever.

Cauzele mai puţin comune în caz de şoc anafilactic sunt:

Latex (natural): mânuşi de unică folosinţă, tuburi de cauciuc, seringi.

Relaxantele musculare utilizate în timpul anesteziei generale.

Exerciţiile fizice.

Există şi cazuri când alergenul care a declanşat şocul anafilactic nu este cunoscut, acesta purtând numele de şoc anafilactic idiopatic.

Şoc anafilactic: factori de risc

Cei mai comuni factori care pot cauza astfel de reacţii sunt:

Medicamentele – Cele mai frecvente sunt antibioticele.

Alimentele – Alergia se poate instala la puţin timp după consumarea alimentelor. Cele mai frecvente alergii alimentare sunt la: ouă, lapte, alune, nuci şi scoici.

Înţepăturile de insecte – înţepăturile albinei sau furnicii pot provoca reacţii alergice severe.

Şoc anafilactic: diagnostic

Pentru stabilirea alergiei, medicul alergolog poate efectua teste cutanate sau teste de sânge. În plus, este important să discutaţi cu medicul specialist despre reacţiile alergice anterioare sau despre reacţiile la anumite medicamente, alimente sau înţepături de insecte.

Şoc anafilactic: tratament

În timpul unui şoc anafilactic, echipa de urgenţă poate utiliza:

Epinefrină (adrenalină) – pentru a reduce reacţia alergică a organismului.

Oxigen – pentru a ajuta respirația.

Antihistaminice şi cortizon – pentru a reduce inflamaţia căilor respiratorii şi îmbunătăţirea respiraţei.

Persoanele care suferă de anafilaxie sunt sfătuite să poarte cu ele epinefrină autoinjectabilă, pe care să o utilizele la primele semne de şoc anafilactic.

De asemenea, asiguraţi-vă că cei apropiaţi cunosc problema şi că ştiu să utilizeze un autoinjector.

Ce facem când suntem martori la un şoc anafilactic?

1. Sunăm la serviciile de urgenţă 112

2. Verificăm dacă persoana respiră şi dacă are puls, în cazul în care cunoaştem măsurile de prim ajutor le putem aplica.

3. Dacă persoana poartă cu sine epinefrină injectabilă sau antihistaminice, acestea îi vor fi admistrate.

Şoc anafilactic: prevenire

Din păcate, nu există o metodă eficientă de a trata cauzele care duc la şoc anafilactic, însă puteţi lua măsuri care să prevină o astfel de situaţie.

Evitaţi factorii alergenici dacă stiţi că suferiţi de alergie la un anumit produs.

Consultarea medicului alergolog vă poate ajuta să identificaţi factorii care pot declanşa un şoc anafilactic.

Desenzibilizarea la medicamentele care produc alergia este o soluţie. Acest proces se realizează prin creşterea treptată a cantităţii de medicament, în condiţii controlate. Studiile au arătat că sensibilitatea la penicilină, sulfamide şi insulină au fost tratate cu succes prin această metodă.

Persoanele cu alergii la medicamente sunt sfătuite să utilizeze tratamentele orale şi nu cele injectabile deoarece, în acest caz, riscul de şoc anafilactic creşte.

Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria

Citeşte şi alte Articole