Sindromul Raynaud: ce este, simptome, cauze, diagnostic și tratament
Sindromul Raynaud este o tulburare a circulației sanguine la nivelul degetelor de la picioare și mâini iar boala se agraveazǎ din cauza expunerii la frig. Astfel, expunerea la frig reduce circulația sângelui, ceea ce face ca pielea din zona afectatǎ sǎ devinǎ albǎ sau violet. Ȋn cazul pacienților cu boala Raynaud arterele care furnizează sânge cǎtre piele se îngusteazǎ, limitând circulația sângelui ȋn zonele afectate.
Femeile sunt mult mai susceptibile de a avea boala Raynaud, acesta fiind mai frecventǎ la persoanele care locuiesc ȋn climatele mai reci. Tratamentul bolii Raynaud depinde de severitatea acesteia dar și dacǎ pacientul suferǎ de alte afecțiuni.
Sindromul Raynaud: simptome
Simptomele sindromului Raynaud depind de frecvența, durata și severitatea spasmelor. Simptomele bolii Raynaud includ:
- apar modificǎri de culoare la nivelul pielii, ca răspuns la frig sau stres
- degetele de la mâini și de la picioare devin reci
- senzația de amorțealǎ și dureri dupǎ ce spasmele au ȋncetat
Ocazional, un astfel de atac afecteazǎ doar unul sau douǎ degete. Atacurile nu afecteazǎ neaparat mereu aceleași degete. Deși sindromul Raynaud afecteazǎ ȋn special degetele de la mâini și de la picioare, boala poate afecta, de asemenea, și alte zone ale corpului, cum ar fi nasul, buzele, urechile și chiar sfârcurile. Un atac poate dura mai puțin de un minut sau mai multe ore.
Sindromul Raynaud: cauze
Cauze care duc la dezvoltarea sindromului Raynaud nu sunt cunsocute iar specialiștii afirmǎ cǎ nu este cunoscut motivul pentru care vasele de sȃnge la nivelul mȃinilor și al picioarelor reacționeazǎ la temperaturi scǎzute sau la stres.
La pacienții care suferǎ de acestǎ boala, arterele de la nivelul degetelor se ȋngusteazǎ limitȃnd temporar furnizarea de sȃnge cǎtre aceste zone. Pielea afectatǎ capǎtǎ o culoare palidă sau vișinie. O dată ce spasmele s-au încheiat, țesutul revene la culoarea normalǎ. Expunerea la frig, la apǎ rece, sau luarea unor alimente din congelator sunt acțiuni care pot declanșa un episod al bolii. De asemenea, stresul emoțional poate provoca apariția unei crize cauzate de sindromul Raynaud. Mai mult, specialiștii susțin cǎ afecțiunea poate fi și o tulburare moștenitǎ.
Existǎ douǎ tipuri de sindrom Raynaud:
Primar – cea mai comunǎ formǎ a bolii ce apare fǎrǎ o cauzǎ aparentǎ;
Secundar – Atunci când este asociată cu o boală de bază, în special cu anumite boli autoimune (artritǎ reumatoidǎ, sindromul Sjogren sau lupus eritematos sistemic), precum și cu anumite infecții, tumori sau tratamente medicamentoase.
Sindromul Raynaud: diagnosticare
Pentru a diagnostica sindromul Raynaud, medicul va analiza istoricul medical al pacientului și va efectua un examen fizic. Pentru a distinge între sindromul Raynaud primar și secundar, medicul poate efectua un test denumit capilaroscopia unghiilor. În timpul testului, medicul examinează pielea de la baza unghiei cu ajutorul unui microscop. Vasele mici de sânge din apropierea unghiei, mărite sau deformate pot indica acestǎ boala. Dacă medicul suspectează că la baza sindromului Raynaud stǎ o boala autoimunǎ acesta poate recomanda realizarea:
Testului de dozare a anticorpilor antinucleari. Un test pozitiv pentru prezența acestor anticorpi indică un sistem imunitar stimulat, iar disgnosticul pozitiv apare la persoanele care au diferite boli ale țesutului conjunctiv sau alte tulburări autoimune.
Rata de sedimentare a hematiilor. Acest test de sânge determinǎ rata la care celulele roșii din sânge se stabilizeazǎ ȋntr-o oră. O ratǎ mai rapidǎ decât cea normală poate semnala prezența unei boli inflamatorii sau autoimune.
Sindromul Raynaud: tratament
În funcție de cauza simptomelor, medicul poate recomanda terapia medicamentoasǎ pentru pacienții care suferǎ de sindromul Raynaud. Acesta poate prescrie:
- blocante ale canalelor de calciu. Reduc frecvența și severitatea atacurilor la persoanele cu sindromul Raynaud
- alfa-blocantele. Aceste medicamente pot atenua simtomatologia ȋn cazul unor pacienți. Medicul poate recomanda prazosin sau doxazosin
- vasodilatatoare. Aceste medicamente relaxeazǎ vasele de sânge, iar acestea pot diminua severitatea atacurilor în caz de sindromul Raynaud
Unele medicamente pot agrava sindromul Raynaud iar medicul vǎ va recomnada sǎ evitați aceste pastile:
- beta-blocantele – utilizate în tratamentul problemelor cu hipertensiunea arterialǎ și ȋn tratamentul bolilor de inimǎ
- medicamentele ce conțin pseudoefedrinǎ
- anticoncepționale – medicul va recomanda trecerea la o altă metodă de contracepție, deoarece aceste medicamente afecteazǎ circulația sângelui și poate predispune pacientul la atacuri
Uneori, în cazurile grave de sindrom Raynaud, medicul poate recomanda abordarea chirurgicalǎ pentru tratarea bolii.
Intervenții chirurgicale ce vizeazǎ nervii -nervii simpatici de la nivelul mâinilor și al picioarelor controleazǎ deschiderea și îngustarea vaselor de sânge. Uneori, în caz sindrom Raynaud, medicul poate întrerupe rǎspunsul exagerat al acestor nervi. Procedura denumitǎ simpatectomie, poate reduce frecvența și durata atacurilor.
Injecții chimice – medicul poate injecta substanțe chimice pentru a bloca nervii simpatici de la nivelul mâinilor sau al picioare afectate.
Nu existǎ metode de a preveni acest sindrom însǎ există modalități de a ajuta la prevenirea atacurilor:
- setați aerul conditionat la o temperatura mai ridicatǎ pentru a preveni atacurile
- mutați-vǎ ȋntr-o zonǎ în care climatul este mai blând
- îmbrǎcați-vǎ gros mai ales atunci când vǎ expuneți la frig
- purtați mǎnuși atunci când luați mâncarea din frigider sau din congelator
Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria
Citeşte şi alte articole:
