Simptome depresie şi cauze ale declanşării depresiei
Simptome depresie: depresia este cea mai răspândită boală psihică pe plan mondial, ocupând locul al doilea în ierarhia tuturor afecţiunilor maladive, după hipertensiunea arterială. Statisticile globale arată că una din patru femei suferă de depresie, în timp ce la bărbaţi numai unul din zece. Numărul femeilor care suferă de depresie este mai mare de 2,5 ori din cauza diversităţii activităţilor, a nesiguranţei muncii, a responsabilităţii întreţinerii familiilor şi a creşterii copiilor.
Simptome depresie
Depresia poate să apară la orice vârstă şi în orice moment din an, mai frecvent primăvara, ca reacţie la dezamăgirile vieţii, la astenie, oboseală, emoţii intense şi alte stări stresante. Uneori apare brusc, cu nelinişti, insomnii sau somn prelungit, agitaţie sau inhibiţie. Alteori se instalează lent cu insomnii cronice, irascibilitate, nervozitate spontană, cefalee, astenie, accese de plâns fără motiv, apatie, lipsa poftei de mâncare, plictiseală, oboseală cronică, lipsă de energie şi de reacţii afective.
Simptome depresie: cauzele declanşării depresiei
Există o multitudine de factori externi şi interni care pot grăbi instalarea stărilor depresive, acute sau cronice.
În funcţie de factorii declanşatori, stările depresive se împart în 4 categorii distincte:
- depresii psihiatrice, rezultate prin pierderea contactului cu realitatea
- depresii reactive cauzate de evenimentele negative din viaţa pacientului
- depresii hibernale, apărute în timpul iernii, când lumina naturală a zilei este redusă în intensitate şi înlocuită cu o lumină artificială slabă
- depresii biologice, uneori moştenite
Simptome depresie: factori externi
Între factorii externi, efecte importante au stresul cotidian, suprasolicitările fizice şi intelectuale. Aici pot fi enumerate problemele financiare majore, grijile pentru traiul zilnic, frica de şomaj sau pierderea locului de muncă, pensionarea forţată, pierderea unor bunuri materiale de valoare, absolvirea unei şcoli fără perspectiva unui loc de muncă asigurat, evacuarea forţată din locuinţă.
Moştenirea genetică are un rol important în declanşarea depresiei. Ea se poate transmite de la o generaţie la alta, deşi nu toate persoanele care au o asemenea moştenire ereditară dezvoltă aceleaşi tulburări comportamentale.
Nu trebuie să fie neglijat rolul consumului excesiv de alcool, droguri, tutun, cafea şi medicamente de sinteză chimică. Dintre aceste medicamente, cele mai dăunătoare sunt: adenocorticoizii, antihistaminele, estrogenii, anticoncepţionalele orale, tetraciclina, somniferele, laxativele dure şi unele diuretice.
Depresia mai poate fi declanşată de unele afecţiuni grave de sănătate, cum ar fi bolile cardiovasculare (accidentul vascular cerebral, hipertensiunea arterială, preinfarctul, arterita, tromboflebitele).
În adolescenţă, fetele sunt mai frecvent predispuse la depresie, deoarece devin obsedate de perfecţiune sub multiple planuri (să nu fie urâte, să nu fie prea scunde sau prea înalte, prea grase sau prea slabe, prea proaste, prea retrase sau prea impulsive etc).
Multe femei mature suferă de stări depresive care apar la menopauză, în zilele de ciclu sau în perioadele de sarcină, datorită schimbărilor care survin şi duc la dezechilibru hormonal, accentuate de condiţiile socio-afective de viaţă.
Naşterea de urgenţă (la 7-8 luni) sau prin cezariană favorizează instalarea depresiei post-partum, mai ales la tinerele mame, cu impact negativ atât asupra mamei, cât şi asupra copilului.
La persoanele în vârstă, episoadele depresive sunt mai frecvente, având originea în procesele neurodegenerative, mai accentuate la văduvi şi persoane divorţate.
Circa 20% din persoanele de peste 65 de ani prezintă depresii semnificative, iar alte 40% au forme mai uşoare.
Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria
Citeşte şi alte Articole