Schizofrenia: simptome, cauze, diagnostic și tratament
Schizofrenia este o boala mintală cronică și severă care face parte din categoria psihozelor endogene. Psihoza este caracterizată prin fragmentarea personalității și pierderea contactului vital cu realitatea.
Deși schizofrenia poate să apară la oricine, indiferent de sex, rasă, cultură, religie sau loc de origine, se observă o tendință de apariție timpurie la bărbați. În adolescență sau în jurul vârstei de 20 ani, la bărbați și la 20-30 de ani la femei. După vârsta de 30 de ani, riscul apariției schizofreniei este diminuat, iar după 45 de ani, dispare.
La nivel mondial, unu la sută din populație suferă de schizofrenie, iar la nivelul țării noastre aproximativ 80.000 de persoane sunt afectate de această boală gravă.
Schizofrenia: simptome
Primele simptome ale schizofreniei se manifestă de obicei prin modificări de comportament, perioadă care poartă numele de „fază acută a schizofreniei”. Unele persoane au doar un astfel de episod, continuând apoi cu o viață normală, însă mai sunt și persoane care suferă de schizofrenie cronică, având simptome permanente și care nu mai revin la normal.
Particularizând, iată câteva trăsături care indică schizofrenia:
- probleme de integrare socială și dorința de izolare
- inadaptare la locul de muncă
- vorbire incoerentă
- neglijarea igienei personale
- lipsa emoțiilor sau emoții nepotrivite contextului în care se găsește pacientul
- manifestări agresive
- o senzație persistentă că este urmărit
- neîndemânare, mișcări necoordonate
Bineînțeles, este posibil ca de la persoană la persoană să difere simptomele schizofreniei. Spre exemplu, boala începe dintr-o dată pentru unele persoane, manifestând tulburări de gândire și chiar halucinații. Halucinațiile pe care le manifestă schizofrenicii sunt mai ales auditive. Bolnavii aud voci, dialoguri, primesc ordine imperative. Halucinațiile pot să apară și sub formă olfactivă sau corporală, prin senzații dureroase sau de modificare a unor organe. Există însă și persoane la care instalarea bolii se face treptat și încep să apară semne de izolare și de neglijență a igienei personale.
Vestea proastă este că atunci când boala devine cronică, ea nu mai poate fi vindecată, ci necesită o perioadă de îngrijire îndelungată care se poate prelungi chiar pe toată durata vieții.
Pe de altă parte, vestea bună este că aproximativ 20% dintre persoanele cu schizofrenie nu mai au recăderi după consumarea primului episod. În celelalte cazuri, boala poate fi stabilizată prin tratament sau poate evolua. Evoluție spre schizofrenia cronică se face într-o proporție mică.
Schizofrenia: cauze
Cauzele schizofreniei nu sunt deocamdată cunoscute și asta cu toate că s-au realizat numeroase cercetări în vederea stabilirii unor factori care ar putea declanșa o astfel de tulburare psihică. Cu toate acestea, există anumite indicii care conduc la ipoteza că schizofrenia apare ca rezultat al interacțiunii dintre factorii genetici și cei de medii. Tulburări ale anumitor neurotransmițători, cum ar fi dopamina sau glutamatul, pot contribui de asemenea la apariția schizofreniei. Mai mult decât atât, s-a constatat că există o predispoziție ereditară în favoarea apariției schizofreniei, genele putând fi una dintre cauzele apariției schizofreniei.
Schizofrenia: diagnostic
Diagnosticare schizofreniei se face de către medicul specialist, dar în primul rând trebuie făcută în sânul familiei, pentru a conștientiza ceea ce se întâmplă și a cere ajutor de specialitate. De aceea, este foarte important să vă adresați medicului specialist dacă observați vreuna dintre următoarele simptome:
- prezența a cel puțin două tulburări precum: delir, halucinații, vorbire dezorganizată, comportament dezorganizat sau catatonic
- disfuncție semnificativă în abilitatea de a munci, a merge la școală sau a îndeplini sarcinile zilnice
- aceste semne sunt prezente de cel puțin șase luni
- nu sunt prezente alte tulburări mentale
Există o serie de tenhici prin care medicii își pot da seama de prezența schizofreniei. Diagnosticarea schizofreniei se face cu ajutorul unor teste și examene care cuprind:
- examenul fizic: poate include măsurarea greutății și a înălțimii, verificarea semnelor vitale cum ar fi pulsul, tensiunea arterială si temperatura, ascultarea plămânilor și a inimii și examinarea abdomenului
- teste de laborator: acestea cuprind hemoleucogramă completă, teste screening pentru consumul de alcool sau droguri, teste imaginistice cum ar fi IRM sau CT
- evaluarea psihologică: medicul va discuta cu pacientul despre modul său de a gândi, a simți și a se comporta. Va pune întrebări despre delir sau halucinații și va verifica dacă există semne de psihoză. De asemenea, se poate apela și la un chestionar psihologic de autoevaluare. Pacientul va fi întrebat și despre consumul de droguri și abuzul de alcool. Un aport important în stabilirea diagnosticului sunt și informațiile oferite de familie
Schizofrenia: tratament
Tratamentul schizofreniei este unul complex care necesită combinarea tratamentului medicamentos cu psihoterapia și cu socioterapia, care se pot desfășura pe toată durata vieții.
Atunci când vorbim despre tratamentul medicamentos al schizofreniei, ne referim la medicația antipsihotică, care poate fi luată numai la indicația medicului și în limitele impuse de acesta. Antipsihoticele sunt de două feluri:
Antipsihotice convenționale – reduc halucinațiile, delirul, perturbarea gândirii și agitația
Antipsihotice atipice – ameliorează retragerea socială și aplatizarea afectivă și poate îmbunătăți distorsiunile perceptual, deficitele de memorie și atenția.
Psihoterapia este esențială în tratarea schizofreniei. Se pune foarte mult accent pe terapia suportivă a pacientului, dar și pe contribuția membrilor familiei, care trebuie să-i fie alături pacientului pe toată durata tratamentului dacă se dorește o îmbunătățire a stării de sănătate a acestuia.
Socioterapia presupune măsuri la locul de muncă și în familie, terapie ocupațională, măsuri reabilitative. Acestea constau în deprinderea diferitelor abilități cum ar fi menținerea igienei, gătitul sau comunicarea eficientă. Astăzi, puțini pacienți cu schizofrenie necesită spitalizare pe termen lung, datorită tratamentelor eficiente existente.
Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria
Citeşte şi alte articole: