Regim alimentar pentru colecistită
Colecistitele sunt inflamaţii ale veziculei biliare care pot, în unele cazuri, să favorizeze formarea pietrelor (litiaza biliară).
Atât colecistita cât și litiaza biliară sunt boli care apar mai ales la femei și se manifestă cu dureri, resimţite în porţiunea superioară dreaptă a abdomenului, greaţă și uneori febră.
Fenomene provocate sau agravate mai ales de consumul de alimente grase, greu digestibile, de supărări și oboseală.
Alimentele indicate în aceste boli sunt urmatoarele (Regim alimentar pentru colecistită):
Băuturi: ceai de mușeţel, ceai de sunătoare, ceai de tei, sucuri de fructe, zeamă de compot, din când în când câte un pahar de vin tăiat cu apă, la masă.
Pâine: albă sau neagră, de preferinţă prăjită.
Supe: de legume, strecurate și îngrosate cu făinoase, cu gălusti de griș, cu fulgi de albuș, supe-creme preparate din zarzavat pasat, supă a la grec, borșuri din legume cu adaos de perișoare de carne sau zarzavat tăiat mărunt.
Supele se pot acri cu suc de lămâie, bors sau iaurt acru.
Ciorbele și supele devin mai hrănitoare dacă se bat cu lapte sau iaurt.
In general, fiindcă regimul este sărac în grăsimi, uleiul trebuie rezervat pentru mâncare și salate și adăugat în supe.
In schimb, se poate adăuga câte puţin unt în supele-creme de legume.
Supele de fructe drese cu lapte sunt permise bolnavilor, dacă sunt preparate dietetic.
Supele se vitaminizează cu verdeaţă proaspătă, tocată mărunt, adaugată la servire, cu suc de lămâie.
Făinoase: albe, de bună calitate (griș, orezul, tăiţei, macaroane, fulgi de ovăz), bine fierte, mai ales ca budinci sau sufleuri, mămăliga moale, dar bine fiartă.
Făinoasele se fierb într-un volum de apă clocotită de trei ori mai mare decât cantitatea lor.
Orezul pentru pilaf și grișul se vor fierbe în regimul pentru colecistită în supa limpede de zarzavat.
Pilaful fiert în zeama de zarzavat, pe lângă vitaminele și sărurile minerale pe care le câștigă, capătă un gust foarte plăcut care amintește gustul pilafului de pui.
Pentru ca orezul să rămână bob cu bob se fierbe într-o cantitate mare de apă clocotită.
In felul acesta orezul nu trebuie amestecat, deoarece nu se prinde de fund și rămâne cu bobul întreg.
Untul se adaugă la servire. Sufleurile și budincile au caracteristic faptul că li se adaugă o cantitate mai mică de grăsime decât de obicei.
Carne: carne slabă de vacă, viţel, pasăre, șuncă slabă, uneori partea slabă a mielului, a cărnii de porc.
Carnea se prepară în această dietă de obicei sub formă de rasol, de grătar, sau ca bucăţi mai mici bătute sub formă de sniţel dietetic.
Pește: slab, de apă curgătoare, șalău, știuca, păstrav, lin, crapcean.
Brânzeturi: proaspete, caș, urdă, brânză de vaci, telemea desarată, cașcaval moale, puţin sărat.
Ouă: în particular albușul de ou se permit sub formă de omletă pe aburi preparată numai din albuș, albuș bătut spumă în sufleuri sau budinci, uneori ou întreg moale pe stomacul gol ori ochi românesc sau câte un ou întreg în preparate, sau de gălbenuș crud bătut în supă, nu se recomandă oul de raţă.
Ca să nu fie fadă ca gust, omleta de albuș se servește cu brânză telemea, cașcaval ras sau sos de roșii dietetic.
Legume: fierte ca pireuri, soteuri sau preparate la aburi, ori înăbușite în grăsime, atât varza cât și conopida vor fi permise în cantitate mică și cu adaos moderat de grăsime.
Se recomandă, în special, salata de sfeclă coaptă rasă.
De asemenea se pot da ca salate: roșiile, salată verde fragedă, salată de varză albă crudă, ardei grași copţi tăiaţi în cantitate moderată, salată de morcov crud ras, salată de andive și de fasole verde fiartă.
Leguminoase: mazare uscată, fasole uscată, linte, se permit excepţional în cantitate mică, numai ca supe-creme sau pireuri si mazărea verde mică si foarte proaspătă se permite ca sote, rar si în cantitate mică.
Sosuri numai dietetice preparate fără grăsime prăjită, cu adaos de ulei fiert în sos sau de unt adăugat la servire în sosul fierbinte (sos de roșii, de legume, de verdeaţă, de fructe, sos caramel)
Fructe: crude, fără coajă, în cantitate moderată, rase ca pireu sau sub formă de pireu înglobat în spumă de albuș, coapte la cuptor, ori sub formă de compot, bine fiert și nu excesiv îndulcit.
In aceasta dietă nu se va face abuz de compot, deoarece produce fermentaţii.
Regim alimentar pentru colecistită
Sucurile de fructe proaspete sunt foarte recomandate. Se permit în cantitate mică cireșele, merele și prunele fără coajă.
Deserturi: făinoase cu lapte, siropuri, sufleuri din albuș și pireu de fructe, budinci din făinoase îndulcite cu fructe din siropuri, prăjituri din aluat uscat cu brânză de vaci, marmeladă, chec de albușuri.
Condimente: sare în cantitate normală, verdeţuri mărunt tocate (frunze de pătrunjel, ţelina, mărar, tarhon, leuștean și cimbru).
Pentru deserturi sunt permise: vanilia, scorţișoară, cojile și zeama de lămâie sau de portocală, chimenul și anasonul.
Aceste foi de dafin se folosesc în cantităţi foarte mici, deasemenea ceapă în prealabil fiartă.
Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria
