Radicalii liberi: ce sunt şi cum îi putem combate

Radicalii liberi

Radicalii liberi

Ce sunt radicalii liberi?

Orice materie, fie ea piatră sau organism uman, se compune din particule infinitezimale: atomii. In nucleul acestor atomi se află protonii şi neutronii, iar în jurul lui se rotesc electronii, care se cuplează câte doi, alcătuind o combinaţie relativ stabilă. Există însă şi electroni necuplaţi, singuri şi instabili, „nerăbdători” să se împerecheze, fie şi cu electronii altor atomi. Ei se găsesc practic pretutindeni – în aerul pe care îl respirăm, în substanţele chimice, în întregul organism – şi reacţionează cu agresivitate (radical), în tendinţa lor de a scăpa de singurătate.

Cum apar radicalii liberi?

In fiecare dintre celulele corpului nostru se formează circa 10.000 de radicali liberi pe zi. Dintre aceştia, radicalii de oxigen sunt cei mai agresivi. Dacă ajung în plasma unei celule străine, ei captează electronii. Aşadar, electronii îşi schimbă posesorul, se nasc mereu noi radicali liberi, porneşte o reacţie în lanţ. Astfel, se poate ajunge la dezechilibre enzimatice, modificări ale materialului genetic (mutaţii), ca şi la transformarea celulelor normale în unele atipice: cancer.

Si inflamaţiile, precum si suprasolicitarea fizică sau psihică generează radicali liberi. Temperaturile foarte ridicate, razele ultraviolete şi Roentgen favorizează, de asemenea, formarea acestor particule agresive. Totodată, radicalii liberi pot pătrunde în organism venind din exterior, de pildă prin fumul de ţigară, alcool, medicamente, ozon, smog, gaze de eşapament, pesticide, metale grele şi reziduuri conţinute în alimente.

Ce sunt şi cum acţionează antioxidanţii?

Deoarece un surplus de radicali liberi poate afecta ţesuturile, organismul a dezvoltat strategii de apărare contra atacului atomilor agresivi. Dintre ele fac parte şi antioxidanţii, nişte neutralizanţi ai radicalilor liberi, pe care îi descompun, făcându-i astfel inofensivi. Organismul îşi produce antioxidanţi cu ajutorul unor oligoelemente ca zincul, seleniul şi fierul, obţinute din alimentaţie. Antioxidanţii neutralizează radicalii liberi, punându-le la dispoziţie un electron, fără ca prin aceasta să se transforme ei înşişi în radicali liberi. Antioxidanţii cei mai importanţi pentru organism sunt vitaminele A, C şi E, betacarotenul (provitamina A), bioflavonoidele şi ubichinona (Coenzima Q10). Si acidului gras Alpha, ca şi polifenolilor vegetali (din vinul roşu, de pildă) li se atribuie o acţiune antioxidantă. Toate aceste substanţe trebuie introduse în corp prin alimentaţie.

De ce sunt periculoşi radicalii liberi?

Intr-un organism sănătos, radicalii liberi şi antioxidanţii se află într-un anumit raport natural. Insă, dacă sistemele de apărare sunt slăbite, radicalii liberi pot ataca membranele celulare, proteinele, grăsimile şi acidul dezoxiribonucleic, cu rol esenţial în mecanismul ereditar. Pe termen lung, acest stres oxidativ duce la degenerarea sau moartea prematură a celulelor. De pildă, numeroase studii au pus în evidentă faptul că un deficit de antioxidanţi sporeşte riscul îmbolnăvirii de ateroscleroză. De aceea, unii oameni de ştiinţă sunt de părere că atacul radicalilor liberi de oxigen asupra grăsimilor, în special a colesterolului, reprezintă primul pas în apariţia aterosclerozei. Alte cercetări ştiinţifice indică o legătură între nivelul redus de antioxidanţi din sânge şi îmbolnăvirea de cancer.

Alte afecţiuni, la a căror apariţie se crede că radicalii liberi ar aduce o contribuţie însemnată, sunt: inflamaţiile cronice; bolile neurologice, ca accidentul vascular cerebral, dementă senilă sau maladia Parkinson; neuropatiile, intervenite ca o complicaţie a diabetului; afecţiunile reumatismale; cataracta.

Preparatele cu vitamine ne apără de radicalii liberi?

Datorită acţiunii oxidative asupra radicalilor liberi, vitaminele sunt o armă redutabilă împotriva lor, doar că ele se consumă repede, asa încât organismul necesită mereu altele. Studii întreprinse în ultima vreme au dovedit că aportul de vitamine sintetice (pilule) nu are acelaşi efect ca legumele si fructele proaspete. In pofida numeroaselor asigurări date de producători, până în prezent nu s-a putut răspunde cu certitudine absolută la întrebarea dacă antioxidanţii administraţi sub formă de comprimate sau pulbere ne protejează, într-adevăr, împotriva bolilor. O sinteza publicată recent, ce analizează rezultatele a 68 de studii ştiinţifice, arată, dimpotrivă, că vitaminele de sinteză pot fi uneori dăunătoare: oamenii care luaseră regulat preparate cu vitaminele A, E sau beta-caroten au trăit mai putin. O posibilă explicaţie ar fi următoarea: în legume si fructe, vitaminele sunt înglobate în substanţe pe care organismul le asimilează cu mult mai bine decât pe cele obţinute prin sinteză.

Insă, chiar dacă luam în considerare aceste noi concluzii ale cercetării, în unele situaţii poate fi necesar să compensăm anumite carenţe din alimentaţie, folosind preparatele sintetice cu vitamine – acolo unde este vorba de o avitaminoză diagnosticată de medic sau de un necesar sporit pe o perioadă determinată, de exemplu la pacienţii cu viroză, la gravide şi mamele care alăptează, la sportivii de performantă şi bolnavii cronici. Protecţia cea mai eficientă contra acţiunii distructive a radicalilor liberi ne-o oferă însă alimentele naturale cu conţinut ridicat de antioxidanţi.

12 neutralizanţi ai radicalilor liberi (cantitatea de antioxidanţi e măsurată în milimoli pentru fiecare porţie):

  • 1. Mure 5,7
  • 2. Nuci 3,7
  • 3. Căpşuni 3,6
  • 4. Anghinare (preparate) 3,5
  • 5. Merişor 3,1
  • 6. Cafea 3,0
  • 7. Zmeura 2,9
  • 8. Afine 2,7
  • 9. Cuişoare (măcinate) 2,6
  • 10. Suc de struguri 2,5
  • 11. Vişine 2,2
  • 12. Vin roşu 2,2

Cum evitaţi stresul oxidativ:

  • Reduceţi consumul de băuturi alcoolice.
  • Evitaţi fumul de ţigară.
  • Faceţi mişcare în aer liber, practicaţi cu moderaţie sportul.
  • Nu vă neglijaţi suferinţele fizice, trataţi-vă cu perseverentă bolile cronice.
  • Protejaţi-vă mai ales ochii de razele ultraviolete prea puternice.
  • Evitaţi expunerea îndelungată la gaze de eşapament, detergenţi sau noxe.

Intrucât nu se poate exclude cu certitudine acţiunea dăunătoare a radiaţiilor emise de aparatele electrice, cum ar fi telefonul mobil sau cel fără fir, limitaţi-vă durata convorbirilor. De asemenea, nu staţi prea mult şi prea aproape de ecranul televizorului sau de computer.

Străduiţi-vă să aveţi un mod de viaţă echilibrat şi evitaţi suprasolicitarea intelectuală, ca şi cea fizică. Introduceţi în programul dvs. zilnic pauze destinate odihnei şi relaxării.

Citeşte şi alte articole:

Antioxidanți: top 15 alimente

La ce folosesc vitaminele şi unde le găsim!

Substanţe minerale şi rolul lor în organism

Mineralele şi importanţa zincului în organism

Radiaţiile electromagnetice! Beneficiile conectării la pământ!