Vitaminele sunt nutrienţi vitali, dar care nu produc energie. Sunt substanţe catalizatoare care asigură procesele metabolice şi fără de care furnizorii de energie numiţi proteine, glucide şi lipide nu îşi pot îndeplini funcţiile. Sunt necesare organismului în cantităţi mici, dar au rolul de antioxidanţi, contribuie la producerea globulelor din sânge, a hormonilor şi a substanţelor chimice care transmit influxul nervos. Organismul nu îşi poate produce vitamine; pot fi asimilate numai prin alimentaţie. Vitaminele sunt liposolubile – A, D, E, K, şi hidrosolubile – B-urile, C, PP.
Vitamina A şi provitamina A – se găsesc în alimente de origine animală. Sunt si plante care, ingerate, produc în organism vitamina A (aceste surse sunt denumite provitamina A). Betacarotenul este generator de vitamina A. Vitamina A contribuie la întreţinerea vederii; protejează celulele (fiind antioxidant) de acţiunea radicalilor liberi; ajută la formarea oaselor; întreţine pielea sănătoasă şi este aliat al mucoaselor în lupta împotriva infecţiilor. Surse naturale: roşiile, morcovii, frunzoasele, caise, dovleac, mango, pepene galben.
Vitamina D – este produsă de acţiunea razelor ultraviolete asupra pielii, dar se găseşte şi în alimente ca peste, untură de peste, ouă, ficat de vită. Este stocată în ficat, muşchi şi ţesutul adipos. Favorizează absorbţia calciului din alimente, fixează fosforul în oase. Este produsă de piele prin intermediul luminii soarelui, iar rinichii o transformă în tipul activ. Lipsa vitaminei D, în cazul femeilor, le face pe acestea vulnerabile la apariţia cancerului de sân, iar pe bărbaţi îi face vulnerabili la cancerul de prostată sau de colon. Vitamina D în stare naturală se găseşte în: lapte, ficat, peste gras (somon şi sardine). Vitamina D în exces este toxică. Suplimentele cu vitamina D trebuie luate în doze lunare, urmate de trei luni de pauză. Prea mult calciu poate naştere la constipaţii. Pentru a evita regimul cu suplimente de calciu se poate consuma lapte degresat.
Vitamina E – este un antioxidant puternic, blocând radicalii liberi (cei care distrug celulele si cauzează îmbătrânirea). Contribuie la formarea si protejarea celulelor roşii şi a ţesuturilor musculare. Se găseşte în cereale integrale, varză, legume verzi, tomate, soia, uleiuri vegetale.
Vitamina K – previne hemoragiile, participă la formarea oaselor. Se găseşte în uleiurile vegetale, lactate, legume verzi, ficat.
Vitamina B (riboflavina) – rolul ei este de a stopa acţiunea glucidelor, grăsimilor şi proteinelor atunci când acestea se află în exces. Se găseşte în cereale integrale, ouă, lactate, peste, ficat.
Vitamina B3 sau PP (niacina) – joacă un rol de sintetizator pentru acizii graşi şi hormoni: testosteroni, estrogen, progesteron, cortizon, insulină. Produce energie şi ajută la transmiterea influxului nervos. Se găseşte în cereale integrale, pâine integrală, germeni de grâu, smochine, curmale, avocado, unt de arahide, carne de pui, peste, ouă.
Vitamina B6 (piridoxina) – joacă un rol important în metabolismul acizilor graşi, ajută la transformarea glicogenului în glucoză, regenerează globulele roşii, participă la formarea anticorpilor. Se găseşte în varză, cereale, carne.
Vitamina B8 (biotina) – contribuie la metabolismul proteinelor, grăsimilor şi glucidelor. Intervine în sinteza acizilor graşi şi a acizilor nucleici (materialul genetic al celulei). Surse: fructe, orez brun, nuci de orice fel, lapte, ficat.
Vitamina B1 (tiamina) – înlesneşte transformarea glucidelor şi grăsimilor în energie. Surse: orez, leguminoase, lapte, pâine integrală, carne de pasăre, peste.
