Electrocardiograma (EKG): ce este, când este indicată și de ce trebuie să facem un EKG
Electrocardiograma (EKG) reprezintă grafica activității electrice cardiace, fiind metoda cea mai larg răspândită de monitorizare cardiacă. Astfel, impulsurile electrice ale inimii, reprezentate de contracțiile mușchilor inimii, care pompează sânge câtre organele interne ale corpului, sunt monitorizate cu ajutorul unor mici discuri metalice, numite electrozi.
Inițial, se folosesc trei electrozi care sunt conectați la aparat și aplicați pe mâna dreaptă, mâna stângă și gamba stângă ale pacientului. Aparatul transformă apoi impulsurile electrice într-o reprezentare grafică, pe care o înregistrează pe hârtie.
Monitorizarea cardiacă prin intermediul EKG-ului se face și cu ajutorul a 6 alți electrozi, care sunt poziționați în imediata vecinătate a cordului pentru a putea monitoriza și câmpurile electrice cardiace în plan orizontal.
Traseul EKG este format din unde, segmente și intervale. Unda este o deflexiune, pozitivă sau negativă, ilustrând existența unei diferențe de potențial electric. Segmentul este distanța în timp între două unde succesive, iar intervalul reprezintă o asociere de unde și segmente. Traseul EKG este reprezentat de înregistrarea spațio-temporală a câmpurilor electrice elementare de la nivelul tuturor celulelor miocardice, în timpul celor două momente fundamentale ale activității bioelectrice a cordului: depolarizarea și repolarizarea.
De ce trebuie să ne facem Electrocardiograma (EKG):
EKG-ul ne ajută să determinăm diferitele afecțiuni ale inimii: volumul mărit al inimii, fluxul sanguin insuficient, modificări ale activității electrice, semne de inflamație a sacului ce înconjoară inima, leziuni noi sau vechi ale inimii.
Electrocardiograma (EKG): când este indicată
- analiza unei dureri de piept inexplicabile, în special atunci când există riscul de infarct
- monitorizarea activității electrice a inimii
- diagnosticarea hipertrofiei ventriculare
- monitorizarea eficienței și a efectelor secundare ale unor medicamente ce pot afecta activitatea electrică a inimii
- verificarea funcționării unor dispozitive mecanice (peace-makere sau defibrilatoare) implantate în inimă cu scopul de a menține regulat ritmul acesteia
Rezultatele electrocardiogramei vor fi interpretate întâi de aparat și apoi de medic pentru a putea lua măsurile potrivite și a prescrie tratamentul optim.
O electrocardiogramă, de regulă, este facută de un specialist, dar rezultalele testului sunt interpretate de doctor: internist, doctor de familie, cardiolog, anestezist sau chirurg.
Electrocardiograful este portabil, astfel încât EKG-ul poate fi efectuat, practic, oriunde. În cazul spitalizării, pacientul poate fi monitorizat cardiac continuu printr-un electrocardiograf, acest proces purtând numele de telemetrie. În timpul electrocardiogramei, pacientul va sta întins pe o masă, va respira normal și nu se va mișca deoarece activitatea musculară poate influența rezultatul. Acestuia i se vor aplica electrozii la nivelul mâinilor și picioarelor cu ajutorul unui gel special care îmbunătățește conducerea impulsurilor electrice. O electrocardiogramă durează în medie 5-10 minute și nu este dureroasă.
Monitorizarea cardiacă prin electrocardiogramă este o metodă ce presupune pregătire. Deoarece unele medicamente pot influența rezultatele electrocardiogramei, pacientul trebuie să vorbească înainte cu medicul pentru a-l informa în legătură cu medicația prescrisă. De asemenea, este recomandată scoaterea tuturor bijuteriilor și a dresurilor, dacă există, atunci când efectuăm un EKG.
Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria
Citeşte şi alte articole:
