Boala coronariană: simptome, cauze și tratament

Boala coronariană

Boala coronariană

Boala coronariană apare când arterele coronare se îngustează din cauza formării plăcilor de aterom. Plăcile de aterom sunt depuneri de colesterol în interiorul arterelor coronare, care duc la îngustarea lor și reducerea fluxului de sânge. Când îngustările devin importante, transportul sângelui la mușchiul cardiac se reduce semnificativ.

Inima este o pompă formată dintr-un mușchi (numit miocard) care se contractă cu fiecare bătaie cardiacă și care necesită un flux constant de sânge pentru a funcționa. Acest flux este realizat de arterele coronare. Arterele coronare sunt vasele de sânge care hrănesc mușchiul cardiac, furnizându-i oxigen și nutrienți.

Inima este irigată de trei artere coronare, care fiecare în parte se ramifică în artere din ce în ce mai mici, până la rămurele foarte mici numite arteriole. Prin această distribuție a arterelor coronare până la fiecare grup de fibre musculare se asigură vascularizarea mușchiului cardiac la fiecare contracție cardiacă.

Orice îngustare semnificativă pe una dintre cele trei artere coronare înseamnă reducerea fluxului de sânge prin toate ramificațiile arterei respective și irigarea deficitară a zonei de mușchi cardiac deservită de această vascularizație.

Există mai multe tipuri de boală coronariană, dar cel mai frecvent boala coronariană se datorează procesului numit ateroscleroză – formarea plăcilor de aterom în interiorul peretelui arterial. Alte tipuri de boală coronariană sunt anomaliile congenitale, inflamația arterelor coronare și alte afecțiuni rare.

Placa de aterom este reprezentată de acumularea de material în interiorul peretelui vascular, reprezentat cel mai frecvent de colesterol, celule inflamatorii, colagen, calciu și alte componente.

Atunci când arterele coronare devin îngustate datorită depunerilor de aterom, inima nu mai poate obține sângele de care are nevoie pentru a funcționa normal, fenomen numit ischemie. Ischemia miocardică poate cauza simptome precum angina pectorală. În timp, ischemia slăbește și afectează inima, ducând la insuficiență cardiacă.

Când placa de aterom se rupe, organismul încearcă să repare această ruptură prin formarea unui tromb (cheag de sânge) în jurul ei. Acest tromb poate bloca complet artera și astfel cauza infarct miocardic, cea mai temută complicație a bolii coronariene.

Boala coronariană este cea mai frecventă boală cardiacă. În 2012 aproximativ 17.5 milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare, reprezentând 31% din decesele la nivel mondial. Dintre acestea, aproximativ 7.4 milioane s-au datorat bolii coronariene și 6.7 milioane s-au datorat accidentului vascular cerebral.

Un mare număr din decesele de cauză coronariană apar brusc la bărbați și femei de vârsta medie, de altfel într-o ”stare bună de sănătate”.

Conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății (WHO – World Health Organization), bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză a deceselor la nivel mondial, întrucât din cauza bolilor cardiovasculare mor anual mai multe persoane comparativ cu orice alte cauze.

Principalii factori de risc care duc la apariția bolii coronariene sunt:

Când mai mult de un factor de risc este prezent, șansele de apariție a bolii coronariene cresc considerabil.

Depunerea de aterom în interiorul arterelor coronare este un proces de lungă durată care se realizează progresiv în decurs de ani. Aceste depuneri de colesterol care îngustează lumenul vasului, dacă nu limitează semnificativ fluxul de sânge prin artera respectivă nu vor da niciun simptom.

În repaus, fluxul de sânge către mușchiul cardiac poate să fie asigurat chiar și printr-o arteră sever îngustată. Simptomele încep să apară odată cu progresia depunerilor de aterom, când îngustările devin importante, și se evidențiază mai ales în timpul efortului, când mușchiul cardiac are nevoie de o perfuzie sporită pentru a funcționa.

Astfel, în cazul unei persoane sedentare care nu face eforturi fizice foarte mari, boala coronariană poate să rămână nediagnosticată chiar și atunci când este foarte severă.

Aprecierea severității leziunilor coronariene se face prin investigația numită coronarografie.

Boala coronariană poate fi prevenită prin eliminarea factorilor care o generează. Unul dintre cei mai importanți factori implicați în apariția leziunilor coronariene este hipertensiunea arterială. Tratamentul trebuie ajustat pentru atingerea unor valori optime ale tensiunii arteriale, uneori fiind nevoie de mai multe medicamente.

Pacienții cu diabet zaharat, cu cât vor controla mai bine valorile glicemiei, cu atât vor scădea riscul de apariție a leziunilor coronariene. Hemoglobina glicozilată, o medie a nivelurilor de glucoză din sânge pe parcursul ultimelor 2-3 luni, este o metodă bună de evaluare a controlului glicemic și reflectă cât de bine este tratat diabetul.

Un bun control al glicemiei va preveni complicațiile pe termen lung ale diabetului, inclusiv apariția /progresia bolii coronariene.

Tratamentul bolii coronariene depinde de mai mulți factori, inclusiv de prezența simptomelor și de caracterul acestor simptome (stabile sau instabile).

Dacă boala coronariană este diagnosticată precoce trebuie luate măsuri pentru a preveni progresia ei. Alimentația sănătoasă, activitatea fizică și alte “obiceiuri sănătoase” sunt importante, dar uneori este nevoie de medicamente.

Când boala coronariană cauzează simptome, tratamentul este medicamentos, dar implică și proceduri specifice precum angioplastie coronariană sau intervenția chirurgicală de bypass aorto-coronarian, în funcție de severitatea bolii.

Diagnosticul de boală coronariană poate fi greu de înțeles de către pacient. Când pacientul are boală coronariană dar nu prezintă simptome, poate fi greu de acceptat ca aceasta boală este serioasă și ca ar putea duce la complicații amenințătoare de viață.

Discuția cu medicul cardiolog este foarte importantă pentru a înțelege diagnosticul și managementul corect al acestei boli.

În cele mai multe cazuri, depunerile de aterom nu pot fi îndepărtate și nici nu regresează în mod semnificativ, chiar cu tratament medicamentos. Doar proceduri precum angioplastia coronariană sau intervenția de bypass aorto-coronarian pot îmbunătăți fluxul sanguin prin dilatarea /ocolirea stenozelor (adică a îngustărilor coronariene realizate de depunerile de aterom)

Când boala este diagnosticată în stadiile precoce, scopul este să se ia măsuri pentru oprirea progresiei ei. Dacă progresia plăcii de aterom este oprită înainte de apariția complicațiilor, prognosticul este excelent.

Boala coronariană se poate manifesta în diverse feluri, dar în stadiile precoce – când depunerile de aterom nu împiedica fluxul sanguin semnificativ – este întotdeauna silențioasă și inima funcționează normal.

Acesta este momentul optim de identificare a problemelor, când mușchiul cardiac nu este încă afectat. Manifestările bolii coronariene apar când depunerile de aterom restricționează sau întrerup fluxul de sânge prin una sau mai multe dintre arterele coronare.

Cele mai comune simptome ale bolii coronariene sunt durerea în piept (angina pectorală) și lipsa de aer (dispneea) apărute la efort, dar pot apărea și alte simptome, precum stare de greață, vomă sau transpirație excesivă.

Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria

Citeşte şi alte articole:

7 sfaturi pentru o inimă sănătoasă

Palpitaţii: simptome, cauze și tratamente naturiste

Cele mai des întâlnite boli de inimă! Simptomele și cauzele acestora

Terapii naturiste pentru inimă(crize cardiace, aritmie, angine, tahicardie etc)

Ce semnale îți transmite corpul când ai probleme cu inima