Untișor: beneficii și contraindicații

Untișor

Untișor

Untișorul este o plantă de primăvară pe care mulți români îl consumă în stare crudă.

Frunzele sale sunt folosite în salatele care însoțesc mesele de primăvară, alături de lobodă, ștevie sau leurdă (usturoi salbatic).

Untișorul este o plantă de dimensiuni moderate, cu frunze rotunde, verzi, lucioase și cărnoase, crește prin locuri umede și umbroase, la marginea pădurilor, pe lângă tufișuri, în livezi și pășuni.

Untișorul este însă toxic, iar în unele țări nu este consumat deloc în stare crudă.

Untișor

Planta are un gust ierbos intens, dar tocmai acest lucru o face deosebită de salatele crescute în sere, cu gust sec de apă și pline de pesticide.

Popular, untişorul se mai numeşte şi sălăţică sau grâuşor şi este o plantă bogată în vitamina C, ale cărei frunze, spun unii, ajută la eliminarea toxinelor, curaţă sângele şi ficatul.

Untişorul, se mai spune, luptă şi cu anemia, apară organismul de viruşi şi infecţii şi contribuie la creşterea nivelului de energie.

Specialiștii spun că untişorul devine periculos atunci când a ajuns la maturitate sau a înflorit deja sau la consumul în cantităţi mari.

Unii nutriţionişti recomandă 100 g pentru un adult, pe zi, şi 50 de g pentru copiii de peste 10 ani.

Untișor

De fapt, în alte țări, untișorul nu se consumă crud absolut deloc și este așezat pe o listă a plantelor toxice, sau chiar cu potențial fatal asupra animalelor.

Untișorul, cunoscut și sub numele de sălățica, grăușor, apare în același timp cu păpădia și se culege ca și aceasta, în lunile martie-aprilie și are aceleași precauții la recoltare – nu se culeg frunzele de la plantele înflorite deoarece sunt toxice.

De la Sălățica înflorita, nu se mai folosesc intern nici frunzele, nici tulpinile, nici florile și nici rădăcinile, ele fiind toxice, se utilizează doar extern.

Intern se administrează doar planta de untișor recoltată înainte de înflorire.

Untișor

Frunzele de untișor, care apar înainte de înflorire sunt folosite pentru salată, sunt gustoase în supe, se prepară la fel ca și supa de salată verde sau de urzică, sau se pregătesc ca si garnitură la diverse preparate de carne, în special la carnea de miel.

Efectul toxic dispare în momentul în care frunzele sunt gătite.

Untișorul conține vitamina C, E, calciu, potasiu și fibre alimentare care ajută la reducerea nivelului colesterolului și îmbunătățește circulația.

Acidul folic este bun pentru menținerea sănătății creierului.

Popular, din timpuri străvechi, se spune că zeama obținută prin fierberea untișorului este un tratament excelent împotriva hemoroizilor.

Untișor

O altă metodă era de-a zdrobi frunzele în mojar și a le amesteca cu untură. Se obținea astfel un fel de unguent rustic – vă las să vă imaginați restul.

Untișorul se găsește primăvara în piețe, vândut de țărani în buchețele mici legate cu sfoară, alături de leurdă, cu care, în mod tradițional, este amestecat în salate rustice proaspete.

Untișorul este salata tradițională în săptămâna Paștelui tocmai pentru efectul tonic digestiv și detoxifiant, care permite organismului, obișnuit cu postul, să metabolizeze mâncarea bogată de sărbători.

Datorită conținutului de potasiu și fibre alimentare untișorul ajută la reducerea nivelului colesterolului în sânge și la reglarea tensiunii arteriale.

Untișor: Contraindicații

Nu consumați frunze crude de untișor după ce planta a înflorit, întrucât, sunt toxice.

Toxicitatea se manifestă prin spasme ale musculaturii faciale și colici abdominale, diaree și iritarea tractului urinar.

Femeile însărcinate și cele care alăptează trebuie să evite untișorul.

De asemenea, este contraindicat persoanelor care au probleme cu stomacul sau cu tractul intestinal.

Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria

Ne puteți găsi pe Instagram Doftoria și pe Twitter Doftoria

Citeşte şi alte Articole