Sindromul dispeptic: simptome, cauze și tratament

Sindromul dispeptic

Sindromul dispeptic

Dispepsia este un conglomerat de simptome cu sau fără substrat organic în care durerea cronică sau recurentă, localizată în abdomenul superior este elementul principal.

Durerea poate fi singurul element care caracterizează dispepsia sau poate fi asociată cu: saţietate precoce, plenitudine postprandială, greaţă, vărsături, eructaţii, pirozis.

Dispepsia este o problemă clinică comună văzută atât de medicii de medicină de familie, cât și de gastroenterologi.

Evaluarea inițială ar trebui să se concentreze pe identificarea și tratarea cauzelor potențiale ale simptomelor, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian, ulcerul peptic și efectele secundare ale medicamentelor, dar și recunoașterea celor care prezintă riscuri pentru afecțiuni mai grave, cum ar fi cancerul gastric.

Evoluţia dispepsiei este limitată, prognosticul este bun, tratamentul este simptomatic şi etiologic (se tratează cauza care a dus la apariția dispepsiei).

Dispepsia mai este cunoscută în termeni populari ca și indigestie.

Sindromul dispeptic Tipuri de dispepsie

Dispepsia Organică

boli organice ale tractului gastro-intestinal: refluxul gastroesofagian, gastropareza (diabetică, după intervenția de vagotomie), cancerul gastric sau esofagian, malabsorbţia (boala celiacă, intoleranţa la lactoză), ulcer peptic, patologia vasculară ischemică, parazitoze (Giardioza, Strongyloides stercoralis);

medicamente: Aspirina, antiinflamatorii nesteroidiene (AINS), antibiotice (macrolidele, Metronidazolul, sulfonamidele), Teofilina, Digoxinul, diuretice de ansă, fierul, suplimentele de potasiu, inhibitorii enzimei de conversie, estrogenii;

afecţiunile bilio – pancreatice: pancreatita cronică, cancerul pancreatic, litiaza biliară, diskineziile sfincterului Oddi;

boli sistemice: diabetul zaharat, patologia tiroidei, infarctul miocardic, insuficienţa cardiacă congestivă, insuficienţa renală, boli de colagen (lupus eritematos sistemic, sindromul Sjogren) etc.

Dispepsia Funcţională

simptome persistente sau recurente (durere sau discomfort în abdomenul superior prezentă cel puţin o dată pe săptămână în ultimele 3 luni, dar cu debut de 6 luni);

absenţa unei afecţiuni organice (inclusiv prin explorare endoscopică);

nu se poate evidenţia ameliorarea simptomelor după defecaţie sau existenţa concomitentă a modificărilor în numărul sau consistenţa scaunelor.

Sindromul dispeptic Clasificare:

sindromul dispeptic postprandial: durere epigastrică asociată cu inapetenţă, greaţă şi balonare postprandială, cauzată în special de alterarea funcţiei motorii a stomacului;

sindromul durerii epigastrice: durere epigastrică de tip ulceros (ritmată de ingestia de alimente), cauzată în special de alterarea funcţiei secretorii a stomacului;

dispepsia neinvestigată: pacienţii la care nu au fost efectuate explorările diagnostice.

Tratamentul pentru dispepsie

Sindromul dispeptic Regimul dietic

Tratamentul – dietetic constă în schimbarea stilului de viaţă şi conştientizarea caracterului benign, dar recurent al afecţiunii. Se recomandă administrarea a 5 mese pe zi (3 mese principale şi 2 gustări), fără grabă, după un orar regulat.

Micul dejun este obligatoriu şi reprezintă, alături de prânz, principala masă. Alimentele care produc simptomele (alimentele acide, condimentate, alimentele grase etc.) trebuie excluse doar pe o perioadă limitată de timp pentru a evita dezechilibrele nutriţionale.

Se recomandă scăderea în greutate, iar consumul de alcool, cafea, fumatul sunt contraindicate. Regimul dietetic trebuie să fie individualizat, tranzitoriu şi fără restricţii exagerate, pacientul nu adoptă un regim pe viaţă, ci un stil de viaţă sănătos.

dietă bogată în fibre alimentare este o modalitate bună de a gestiona sănătatea digestivă; are efect de curățare a intestinului și de a face digestia un proces mai curat și mai curat;

fructe, nuci, leguminoase și alimente integrale sunt ambalate cu fibre și o alegere excelentă pentru protejarea împotriva indigestiei; multe iaurturi și cereale au fost, de asemenea, fortificate cu fibre;

consumul unei alimentații echilibrate care exclude alimentele picante sau grase este esențială;

asigurați-vă că consumați lichide cu fiecare masă.

Sindromul dispeptic Regim alimentar

De evitat:

  • rântaşurile,
  • grăsimile prăjite,
  • dulciurile concentrate (ciocolată, bomboane, miere, dulceţuri),
  • crudităţile (legume, fructe crude),
  • cafeaua,
  • alimentele iuţi, piperate şi acre (condimentate),
  • consumul de bauturi carbogazoase (Pepsi, Cola, Fanta).

Se vor folosi condimente (aromatizante) de tip vegetal: marar, patrunjel, leustean, tarhon, dafin, cimbru, chimen.

Permise:

  • carnea fiartă sau la gratar (de pui, de vita,de porc slaba),
  • paste făinoase,
  • supe,
  • ciorbe de zarzavat,
  • ceaiuri medicinale.

Laptele şi produsele lactate sunt permise în functie de toleranta digestiva (dacă sunt tolerate), la fel budincile puţin îndulcite, untul , margarina, smantana.

Este importantă păstrarea unei alimentaţii echilibrate, cu respectarea unei toleranţe individuale şi a orarului meselor (mese liniştite şi fara stres), oprirea fumatului, evitarea consumului de cafea sau alcool pe stomacul gol.

Sunt contraindicate consumul de medicamente antiinflamatorii, antireumatice (Paduden, Diclofenac, Piroxicam, Nurofen) sau Aspirina, care pot reactiva un puseu ulceros nedureros.

Va recomandam să vă informaţi medicul de familie de faptul ca sunteţi ulceros, in vederea prescripţiilor ulterioare de medicamente.

Este important a se depista prezenţa sau absenţa infecţiei cu Helicobacter pylori (şi a se efectua terapia de eradicare indicată de medicul gastroenterolog).

Fumatul, consumul de cafea, stresul pot da naştere la recidive.

Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria

Citeşte şi alte Articole