Sfaturi simple şi utile pentru sănătate! Cum să îmbătrânim frumos!

stil de viata sanator doftoria

Omul începe să îmbătrânească de îndată ce se naşte, iar începând cu 25 de ani depăseşte vârful capacităţii sale de a performa. După aceea, lucrurile o iau, practic, la vale. Doar că în tumultul vieţii, nu prea ne dăm seama. Pe fiecare dintre noi ne interesează viitorul, dar oare procedă în aşa fel încât să ne „asigurăm” o viată lungă, sau o bătrâneţe ferită de problemele specifice vârstei a treia? Am adunat din cărţi, reviste de specialitate, de la părinti, bunici, prieteni, diverse sfaturi despre cum ar trebui să ne pregătim pentru cea mai dificilă parte a vieţii, bătrâneţea.  Conform ultimelor studii, femeile au în prezent o aşteptare de viată de mult peste 80 de ani, iar bărbaţii, de până la 80 de ani. Fetitele născute în zilele noastre pot lua în calcul posibilitatea de a ajunge, în medie, la vârsta de 93 de ani, iar băieţii la 90 de ani. Mijlocul aritmetic al vieţii se va muta deci, şi el, la putin peste 45 de ani. O prelungire a vieţii costă, însă, foarte mult efort pe care trebuie să îl faceţi începând de acum.

 

Nu staţi aşezaţi mai mult de o oră, fără pauză pentru că există risc de diabet şi de infarct. Studiu după studiu, s-a dovedit în ultimii ani că statul jos, vreme îndelungată (vorbim de boala contemporană cu care ne confruntăm cel mai des – sedentarismul) sporeşte riscul de diabet, de infarct şi de deces. Cine este silit să stea în birou poate reduce totuşi riscurile, ridicându-se de pe scaun o dată pe oră pentru a se mişca un pic, dând un telefon, stând în picioare, sau căutându-i personal pe colegi în biroul lor, în loc să le trimită un e-mail.

Consumaţi sare cu măsură. Conforma „valorilor orientative” oferite publicului de Societatea Americană pentru Alimentaţie, adulţii nu ar trebui să consume mai mult de şase grame de sare pe zi. In medie, bărbaţii consumă însă zece, iar femeile, nouă. Raportul dintre consumul de sare de masă şi nivelul tensiunii arteriale este, pe de altă parte, dovedit.

Evitaţi expunerea la zgomot pe cât de mult posibil. Zgomotul creşte tensiunea arterială şi conduce la tulburări ale ritmului cardiac. Cine locuieşte pe o stradă gălăgioasă sau într-o zonă cu trafic aerian intens ar trebui să se întrebe dacă nu cumva ar face o investiţie inteligentă cheltuindu-şi banii pe a-şi schimba locuinţa.

Mergeţi la dans. Si în timpul dansului se ard calorii, însă stăpânirea paşilor întinereşte creierul, ca puţine alte tipuri de mişcare. Investigaţiile neurologice au indicat îmbunătăţiri ale structurii creierului la persoanele care dansează din când în când.

Dormiţi între şapte şi opt ore pe noapte. Opt ore de somn pe noapte ar fi ideal. Cu toate acestea, o durată minimă absolută a somnului pentru menţinerea stării de sănătate poate fi şi de trei până la patru ore de somn. Asta, deoarece, în acest răstimp, se atinge totuşi una dintre cele mai odihnitoare faze de somn adânc.

Nu vă lăsaţi pe tânjală, fiţi activi chiar şi la vârsta a treia. Specialiştii afirmă că oamenilor le merge cel mai bine după pensionare, dacă continuă să trăiască la fel ca înainte de pensionare sau chiar ca la vârsta mijlocie. Asta nu înseamnă că ar trebui să amânaţi ieşirea la pensie. Ieşiti, dar continuaţi să activaţi, chiar şi munca neplătită, sentimentul că experienţa personală este în continuare de folos, precum şi contactele sociale par să stimuleze starea de bine. Cu cât se apropie mai mult perioada ieşirii la pensie, ar trebui să ne întrebăm tot mai insistent ce tip de activitate să avem şi ne-ar distra după ieşirea din câmpul muncii.

Reduceţi aportul caloric. Cine îşi doreşte să-şi menţină greutatea corporală trebuie să mănânce, cu timpul, mai putin. Metabolismul bazal, adică arderea obişnuită a caloriilor, în condiţiile în care nu facem niciun fel de mişcare, se leneveşte odată cu anii. Un tabel de referinţă recunoscut, care listează aportul zilnic de energie necesar, arată că un bărbat cu o vârstă cuprinsă între 19 şi 25 de ani are nevoie de aproximativ 3000 de calorii, de la 25 la 50 de ani, 2900 de calorii, de la 51 de ani încolo, de doar 2500 de calorii. Valorile corespunzătoare pentru femei sunt 2400, 2300 şi 1800 de calorii.

Faceţi zilnic mişcare. Germania are o recomandare naţională privitoare la sport. Ea este în acord cu rezultatele studiilor internaţionale. Adulţii aflaţi pe la jumătatea vieţii ar trebui, conform comunităţii ştiinţifice, să facă mişcare săptămânal, „cu intensitate moderată”, vreme de minimum 150 de minute pe săptămână. Este de preferat să facem gimnastică de trei ori câte zece minute, cinci zile pe săptămână, decât să ne petrecem câte două ore şi jumătate în centrul de fitness. O plimbare de zece minute în ritm rapid ar putea fi considerată o asemenea unitate.

Ieşiţi din zona de confort. Expresia „zonă de confort” se referă la mediul în care se simte omul în largul său. Până aici, nimic rău. Cine îşi doreşte însă să aibă un succes considerabil mai mare ca până acum, trebuie să depăşească aceste limitări. Deci, munca şi hărnicia este cheie oricărui succes. Ea ajută la combaterea îmbătrânirii premature.

Nu ieşiţi pe caniculă. Din nefericire, omul nu poate respira peste tot şi oricând în aer liber, fără să se expună unor factori de risc. De exemplu, în momentul în care concentraţia de ozon e mare (de obicei în zilele însorite, caniculare), e bine să ne ferim să ieşim din casă.

Creierul poate întineri. Creierul rămâne mult timp capabil de învăţare. Cel putin până la mijlocul celui de-al şaselea deceniu de viată, el îşi poate lărgi cunoştinţele legate de fapte şi experienţe. Cercetările dovedesc că în cadrul procesului de învăţare, în creier se formează noi conexiuni.

Evitaţi alimentele bogate în calorii şi preferaţi salatele şi peştele. Consumarea unei salate mari ar putea să dureze la fel de mult ca cea a unei pizze presărate din belşug cu sosuri, însă la final, ne alegem cu mai multi nutrienţi şi cu mai puţine calorii. Si pentru că o salată mare poate fi cu adevărat mare, stomacul se umple şi foamea este astfel potolită. Nu trebuie însă să ne rezumăm la legume. O dată pe săptămână, peşte, şi o dată carne de pui, pot fi incluse în meniu.

Faceţi mişcare înainte sau după ce învăţaţi. Mişcarea vă ajută să fixaţi materia invăţată. Cercetătorii le-au dat unor studenţi chinezi să înveţe cuvinte în engleză şi, pe unii dintre ei, i-au pus să pedaleze în acest timp pe biciclete de fitness. Cei care au făcut mişcare au memorat mai bine şi pentru mai multă vreme materia învăţată. Deşi, în realitate, acest experiment este greu de pus în aplicare, e bine să ştim că atunci când ne antrenăm, facem creierul mai receptiv.

Nu săriţi peste micul dejun. Micul dejun oferă energie pentru întreaga zi, şi senzaţia de foame îşi face apariţia abia mai târziu. Studiile comparative arată că cei care mănâncă la micul dejun împovărează mai putin cântarul.

Mese regulate, cu pauze lungi. Nutriţioniştii ne recomandau înainte să luăm pe parcursul zilei mici gustări. Intre timp, sunt recomandate mesele regulate cu pauze lungi între ele, de circa cinci ore. Asta tine metabolismul în priză.

Beţi circa un litru şi jumătate de apă pe zi. Omul pierde aproximativ 2,5 litri de apă pe zi. O parte o recuperează prin mâncare, însă 1,5 litri trebuie să-i bea sub formă de apă. Deshidratarea afectează pe termen scurt puterea de concentrare şi afectează pe termen scurt puterea de concentrare şi afectează, pe termen lung, numeroase organe.

Antrenaţi-vă coordonarea. Cel târziu la mijlocul celui de-al cincelea deceniu de viată ne scade capacitatea de a ne coordona mişcările. Sporturile de luptă par să ofere o modalitate eficientă de a ne menţine coordonarea (karate, Ju Jitsu). Si cursurile de dans reprezintă o alegere nimerită.

Verificaţi-vă tensiunea arterială şi valorile colesterolului. Testele privind vârsta biologică relevă riscuri care apar dacă nu cunoaştem între ce valori se situează colesterolul, respectiv tensiunea noastră arterială. Doctorii ne recomandă să ne verificăm încă din tinereţe, cu regularitate, aceste valori. O tensiune arterială crescută, de exemplu, devine evidentă abia când ajunge la valori foarte ridicate (circa 180/110 mmHg), prin simptome precum ameţeala, însă sporeşte riscul ca inima şi creierul să aibă de suferit şi atunci când se plasează cu mult sub această limită.

O dată pe lună luaţi-o la pas. Afară, în natură, aerul este mai bun chiar decât cel de acasă, dar pe lângă asta, au de câştigat atât sufletul, cât şi creierul. Acest fapt a fost evidenţiat de un studiu realizat la comanda „Uniunii Alpine Austriece”. In cadrul său, au fost comparate, din punct de vedere al stării de spirit şi al celei emoţionale, trei grupe de subiecţi: excursioniştii montani, oameni care fac sport în timpul liber pe banda de alergat şi oameni care îşi petrec zilele de muncă la birou. Nu este surprinzător că cel mai prost s-a prezentat grupa celor din birou, însă diferenţe semnificative au existat şi între celelalte două grupe. Excursioniştii montani au simţit cel mai mult că s-au reîncărcat cu energie.

Nu vă pierdeţi timpul cu Sudoku şi altele. Mai multe studii recente recunosc că exerciţiile pentru antrenarea mintii, precum cuvintele încrucişate, Sudoku, nu au decât efecte limitate. Creierul este mai degrabă stimulat de învăţarea unor limbi străine sau, pur şi simplu, de mai multă mişcare.

Atenţie la suplimentele alimentare. Cunoaşterea a două adevăruri ar trebui să le reducă oamenilor din speranţele pe care şi le pun în pastilele colorate pe care le găsesc fără reţetă, pe piaţa medicamentelor şi în farmacii. In primul rând, studiile comparative arată iar şi iar că, de pildă, pastilele cu vitamine au un efect cu mult mai reduc decât vitaminele în varianta originală, adică cele din fructe şi legume. In al doilea rând, pastilele pot, în anumite cazuri, chiar să dăuneze sănătăţii. Un studiu foarte recent al cercetătorilor americani din domeniul oncologiei demonstrează că fumătorii care îşi administrează în doze foarte mari vitaminele B6 şi B12, care sunt recomandate în cantităţi mici, se confruntă cu un risc sensibil sporit, de a face cancer la plămâni. Si alte suplimente alimentare, precum seleniul, contrazic principiul potrivit căruia „cu cât mai mult, cu atât mai bine”.

Renunţaţi la frica nemăsurată de soare. Exact 30% dintre adulţii din Europa, mai degrabă vârstnicii şi femeile, decât tinerii şi bărbaţii, au în sânge prea putină vitamină D, esenţială pentru sănătatea oaselor. Lumina solară stimulează corpul să o producă, astfel încât, săptămânal, sunt recomandabile două până la trei plimbări în lumina soarelui, desigur, fără să ne expunem însă riscului arsurilor solare.