Prunul

prunul doftoria

Prunus domestica ( Rosaceae )

Pom fructifer, înalt de 6-10 metri, cu frunze eliptice, flori alb – verzui şi fructe (drupe) sferice – alungite. Se cultivă în toate zonele ţării, atât soiurile de vară cât şi cele de toamnă. Printre soiurile de bază exemplificăm prunul de Bistriţa care este un soi românesc de prun, cu fructul având o adâncitură longitudinală, de culoare mai închisă şi cu pulpa nelipită de sâmbure.

In scopuri medicinale se folosesc fructele (Fructus Pruni) recoltate la maturitate, consumate în stare proaspătă sau uscată; şi de asemenea frunzele (Folium Pruni).

Componenţii principali: bogată în Vitamina A şi în cantitate redusă Vitaminele B şi C, fier, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, mangan, apă, zahăr, hidraţi de carbon, acizi, albumine, cenuşi, celuloză.

Proprietăţi: energetic, stimulent nervos şi regenerator al nervilor, diuretic, laxativ, dezintoxicant, decongestionant hepatic.

Indicaţii: astenie, anemie, surmenaj, gută, reumatism, ateroscleroză, constipaţie, intoxicaţie alimentară, hepatism, temperamente bilioase.

Mod de folosire: fructul proaspăt consumat dimineaţa pe nemâncate şi înaintea meselor; sucul cu rezultate mai eficace – un pahar înaintea celor trei mese; prune proaspete cu pâine de secară (integrală) dimineaţa pe stomacul gol, contra constipaţiei; cure de prune, câte trei zile pe săptămână (în arterioscleroză, obezitate, hipertensiune, reumatism).

Pruna uscată are aceleaşi componente ca şi pruna proaspătă: în cantităţi diferenţiate, ambele fiind folosite de sportivi şi copii în regimuri hipoazotate; recomandate datorită bogăţiei în zaharuri şi hidraţi de cărbune pentru reumatici, gutoşi, arteriosclerotici, nefritici, surmenaj, constipaţie, hemoroizi, temperamente bilioase.

Mod de folosire: compoturi; contra constipaţiei – prune uscate înmuiate, plus tărâţe dimineaţa la prima oră (se recomandă şi biliarilor); frunzele de prun au proprietări diuretice, laxative, febrifuge şi vermifuge folosindu-se 25 g – 30 g la litrul de apă  – în decoct.