Probleme de inimă (aritmia, tahicardia, bradicardia)

probleme de inimă

Probleme de inimă

În funcţie de intensitatea bătăilor suplimentare ale inimii faţă de ritmul normal.

Bolnavul percepe dereglările ritmului cardiac sub formă de palpitaţii, uneori cu dureri în piept, înţepături, însoţite de ameţeli, oboseală şi, mai rar, blocaje respiratorii.

Probleme de inimă: Aritmia

Aritmiile sunt provocate, frecvent, de unele boli cardiace (cardiopatie ischemică, leziuni valvulare, infarct miocardic, insuficienţă respiratorie, stenoză mitrală, cardită reumatică, tahicardie, bradicardie, hipotensiune arterială) care constituie un risc crescut pentru menţinerea sănătăţii, mai ales la persoanele în vârstă de peste 40 de ani.

Faţă de activitatea continuă şi regulată a inimii, cu aproximativ 60-70 pulsaţii pe minut în stare de repaus, există şi situaţii când pot să apară aritmie cardiaca, ca dereglări ale ritmului de contracţie.

Astfel, frecvenţa ritmului cardiac poate creşte (tahicardia) sau numărul de bătăi poate scădea sub valorile normale (bradicardia).

În unele cazuri, se constată o succesiune neregulată a bătăilor inimii, însoţite de extrasistole, sub forma unor contracţii suplimentare, care tulbură succesiunea regulată a contracţiilor (o bătaie în plus, urmată de o pauză).

În crizele de extrasistole, bolnavul resimte mai ales pauza şi se sperie. Aceste crize pot să survină zilnic, mai ales după o masă excesiv de încărcată, când stomacul prea plin presează asupra inimii.

Concomitent apar fibrilaţiile atriale, manifestate prin tremurături dezordonate ale fibrelor muşchiului cardiac.

Există foarte mulţi factori care conduc la declanşarea aritmiilor cardiace: mese copioase, balonări abdominale, excese în consumul de cafea, alcool şi tutun, surmenaj fizic şi intelectual, anemie,

stări de stres, enervare bruscă, hiperemotivitate, menopauză, hipoglicemie, tulburări endocrine (hipertiroidie), ridicare bruscă în picioare şi consum necontrolat de medicamente antidepresive sau pilule de slăbit.

Probleme de inimă: Bradicardia

Bradicardia este o diminuare a ritmului cardiac sub 60 de bătăi pe minut, fără afectarea frecvenţei.

În cazuri rare, ritmul cardiac scade sub 40 de pulsaţii pe minut, chiar la 20-30 de bătăi, când bolnavul îşi pierde cunoştinţa din cauza unei irigări insuficiente a ţesutului specific din miocard, ceea ce poate fi fatal.

Adulţii tineri şi sănătoşi, precum şi sportivii bine antrenaţi, cu mare capacitate de efort, au frecvenţa cardiacă în repaus la valori sub 60 de pulsaţii pe minut.

Valori reduse se constată şi la persoanele în vârstă (peste 65 de ani), în timpul somnului sau la sarcina femeilor.

Printre cauzele care determină bradicardia sunt menţionate unele afecţiuni cardiace (hipertensiunea intracraniană şi hipertensiunea arterială, infarctul miocardic, endocardita, sarcoidoza, operaţiile pe cord), tulburări endocrine (hipotiroidism), diabet zaharat, colesterol ridicat, febră tifoidă, icter,

demineralizarea organismului, nivel crescut de potasiu (hiperpotasemie), intoxicaţii cu nicotină, plumb sau digitală, vome, tuse, obezitate,

sedentarism sau statul prelungit în picioare (ortostatism) şi administrare în exces a unor medicamente de sinteză pentru bolile cardiace (betablocante, antiaritmice, digoxină etc.).

Principalele simptome ale bradicardiei simţite de bolnav sunt: ameţeli, presincopă şi sincopă (leşin), oboseală la efort, dispnee, palpitaţii, angină pectorală, edeme la nivelul gleznelor şi dificultăţi de concentrare şi de respiraţie.

Aceste tulburări de ritm cardiac nu prezintă, de regulă, pericole pentru bolnavi, fiind stimulări vremelnice ale centrilor nervoşi din creier şi ale centrilor cardioacceleratori. În acest caz pot exista aritmii fără a exista o boală cardiacă.

Probleme de inimă: Tahicardia

Tahicardia constă din accelerarea ritmului cardiac la valori între 100-160 de pulsaţii pe minut, comparativ cu limita fiziologică normală, de 60-70 de bătăi pe minut, cu variaţii în funcţie de vârsta şi sexul persoanei.

La bebeluşi, tahicardia poate să apară din cauza unor tulburări funcţionale ale sistemului nervos. Aceste tulburări au debut brusc şi urmări severe asupra stării generale a sănătăţii (agitaţie, tegumente cenuşii).

În primele luni de viaţă, copiii au un ritm cardiac foarte rapid (120-140 de pulsaţii pe minut), care scade la vârsta de 4-6 ani (100-110 bătăi pe minut).

Creşterea ritmului cardiac faţă de valorile normale apare atunci când copilul este speriat, plânge, ţipă, se agită sau are febră mare.

Fără un tratament de urgenţă, în maximum 48 de ore, poate să intervină insuficienţa cardiacă cu blocaj respirator şi cardiac (mare atenţie la mamele care lasă copiii să ţipe pentru a-şi întări plămânii!).

În declanşarea tahicardiei intervin diferiţi factori de stres, eforturi fizice şi intelectuale, emoţii puternice, stări de excitaţie nervoasă, insomnie, febră ridicată, unele afecţiuni cardiovasculare (insuficienţă cardiacă, malformaţii congenitale ale inimii, miocardită, hemoragii),

boli glandulare (hipertiroidism), digestie îngreunată, focare de infecţii (amigdalită, dentare), intoxicaţii (cu alcool, tutun, cafea) sau după tratamente cu miofilină, efedrină, adrenalină şi alte tonice cardiace.

Bolnavii de tahicardie acuză palpitaţii şi jenă în zona inimii, ameţeli, greţuri, sindromul mâinilor şi picioarelor reci.

Tratament naturist

Se recomandă fulgi de ovăz sau de orz, macerat din coji de ouă cu drojdie de bere (consumat timp de una-două săptămâni pe lună), ulei vegetal, cărbune de lemn sau cenuşă vegetală.

În evitarea aritmiilor cardiace un rol important îl au ionii de potasiu, care asigură o bună funcţionare a muşchilor inimii, a sistemului nervos şi o atenuare a hipertensiunii,

contribuind la reglarea excitabilităţii neuromusculare şi a contracţiilor musculare la nivelul inimii, prin menţinerea potenţialului electric al sistemului nervos şi al transmisiei impulsurilor nervoase în tot corpul.

Surse bogate în potasiu sunt unele legume (usturoi, spanac, păstârnac, cartofi noi, dovlecei) şi fructe proaspete (dovleac, coacăze negre, prune, banane, smochine).

În timpul crizelor cardiace, bolnavul va sta în repaus la pat şi va primi un pahar cu apă îndulcită, luată prin înghiţituri rare. Se va face un masaj uşor pe globii ochilor, cu pleoapele închise, în timp ce bolnavul va respira profund.

Între crize se combate constipaţia şi se vor evita eforturile fizice şi intelectuale, stresurile, emoţiile şi abuzurile alimentare.

Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria