Prevenirea infarctului miocardic (atac de cord)

Prevenirea infarctului miocardic doftoria

Prevenirea infarctului miocardic

Denumit și atac de cord sau boală coronariană, infarctul miocardic este cea mai gravă boală a inimii și se manifestă printr-un sindrom clinic provocat de necrozarea unei porțiuni din miocard (mușchiul inimii), în urma obturării complete a unei artere coronariene. Ca măsură preventivă, se recomandă în primul rând oprirea evoluției aterosclerozei.

Din cauza gravității bolii, se consideră că infarctul este una dintre cele mai severe și frecvente afecțiuni ale inimii, fiind principala cauză de spitalizare a bărbaților cu vârste de peste 65 de ani. Statisticile oficiale arată că în România infarctul miocardic provoacă, anual, decesul a 20-25 de mii de persoane, mortalitatea din spitale fiind de 13% din numărul pacienților, procent mult peste media europeană, cuprinsă între 6-8%.

Infarctul apare mai ales la bărbații cu vârste trecute de 45-50 de ani, scunzi, supraponderali, sedentari, surmenați și mari amatori de alcool și tutun. Sunt pasibili cei cunoscuți cu crize de cardiopatie și cu dureri de angină pectorală, care se agravează treptat, atât la efort, cât și în stare de repaus.

Principalii factori de risc ai bolii sunt cei legați de dezvoltarea aterosclerozei: creșterea concentrației de colesterol și de trigliceride din sânge, hipertensiunea arterială, anevrismele cu ruperi de porțiuni din vasul sanguin, tahicardia paroxistică, aritmiile severe, accidentele vasculare cerebrale, tromboliile pulmonare și coronariene, supraalimentarea, obezitatea, vârsta înaintată, sedentarismul, diabetul zaharat, intervențiile chirurgicale pe cord.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în primele faze ale bolii apar semnele preinfarctului, numite sindromul intermediar, un preludiu al infarctului propriu-zis, posibil atât în condiții de repaus, cât și în cursul unui efort fizic. Apar dureri frecvente în cursul nopții, asemenea unei gheare, dar care depășesc durerile din angina pectorală, atât ca intensitate, cât și ca durată și mențin o tensiune arterială ridicată. Primele semne ale declanșării infarctului constau într-o durere retrosternală foarte puternică, ca o lovitură de pumnal, localizată la nivelul pieptului și cu iradieri în umărul și brațul stâng, spate, gât și maxilar. Durerea se manifestă ca o presiune, arsură sau constricție (gheară), asemenea simptomului de angină pectorală, dar cu durată prelungită la peste 10 minute, uneori chiar la câteva ore sau zile. La infarctul miocardic durerea din piept nu încetează prin repaus sau prin administrarea de nitroglicerină sublingual (maximum trei tablete la intervale de cinci minute), nu se calmează cu algocalmin.

Concomitent cu durerea din piept apar și alte simptome, diferite de la o persoană la alta: palpitații, amețeli, vertij, dureri de cap, oboseală extremă, slăbiciune generală, respirație scurtă și grea, cu senzație de sufocare, transpirații reci cu febră ușoară (38 de grade), pe durată de opt-zece zile, tulburări gastrointestinale cu diaree, grețuri, vome și balonări, tulburări de vedere și de somn, piele palidă și umedă, cu buze albăstrui, depresie psihică și anxietate.

Prevenirea infarctului

Infarctul nu apare brusc, ci își anunță prezența cu câteva săptămâni sau luni înainte de apariția crizelor acute, ceea ce permite inițierea unei profilaxii adecvate.

Ca măsură preventivă, se recomandă în primul rând oprirea evoluției aterosclerozei. Tratamentele fitoterapeutice indicate în acest caz sunt infuzii sau decocturi cu plante care prezintă acțiuni diuretice, depurative, laxative, colagog-coleretice, sedative, vasodilatatoare și hipotensive. Aceste plante sunt recomandate în scop profilactic, pentru evitarea cauzelor care duc la ateroscleroză. Ele vor contribui la dizolvarea colesterolului sanguin și a formării cheagurilor circulante prin artere și vene.

Infuziile se prepară din două lingurițe material vegetal la 250 ml de apă clocotită; se infuzează acoperit 10 minute și se beau două-trei ceaiuri pe zi, prin înghițituri rare, în cure de lungă durată, folosind: flori, frunze și fructe de păducel, din care 1/3 se ia seara la culcare, într-o cură de maximum două săptămâni; flori de soc și arnică; frunze de anghinare, cu proprietăți hipocolesterolemiante, hipolipemiante; se bea o cană, fracționată, dimineața pe stomacul gol și îna­inte de mesele principale, în cure de 20-30 de zile; frunze de arborele vieții (Gingko biloba), ceai verde, saschiu, mesteacăn, nuc, păpădie, pătlagină, rozmarin, salvie, vâsc; herba de coada-calului, rostopască, sulfină, traista-ciobanului, teci de fasole; fructe de cătină albă, afine, fragi, ienupăr, măceșe, coacăze negre, coriandru, chimion.

Eficiența tratamentelor crește prin folosirea unor combinații între plantele de mai sus, cu adaos de alte specii: valeriană, angelică, cicoare, tei, gălbenele, lavandă, ventrilică, lămâiță, lemn dulce, mentă, osul iepurelui, roiniță, urzică vie.

Pentru îndepărtarea ateroamelor din circuitul sanguin se mai recomandă: decocturi din fructe de cătină albă, coacăz negru și măceș (două linguri la 250 ml de apă rece), se fierbe două până la cinci minute și se consumă câte două căni pe zi; macerat din usturoi (cățeii pisați de la o căpățână se amestecă cu zeama unei lămâi și se fierbe două minute într-un litru de apă; se lasă la macerat două zile și se consumă câte o linguriță de trei ori pe zi, având efecte excelente, atât preventive, cât și curative; macerat din afine, cu proprietăți antisclerogene, protectoare asupra pereților vasculari, cu fragilitate capilară; tinctură de arborele vieții (Ginkgo biloba) în alcool de 40 de grade, cu rol în stimularea circulației sanguine la nivel cranian și în zona capilarelor și a arterelor mici, produce vasodilatații, inhibă agregarea plachetelor și permite mersul pe jos, fără dureri în gambe; tinctură de arnică, de leurdă și de salcâm japonez; macerat din teci de fasole ținute 10 ore în apă rece, după care se fierbe 10 minute și se beau câte două pahare pe zi; macerat în vin cu amestec de frunze de anghinare și vâsc, fructe de păducel, coajă de salcie și de crușin, rădăcini de ghințură, din care se beau trei păhărele pe zi.

Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria

Citeşte şi alte articole:

7 semne ale infarctului miocardic

Principalii factori declanşatori şi cauzele hipertensiunii arteriale

Cele mai des întâlnite boli de inimă! Simptomele și cauzele acestora

Insuficienţă cardiacă: semne, măsuri urgente şi regim naturist