Poluarea fonică: cum ne afectează poluarea fonică?

Poluarea fonică

Poluarea fonică

Poluarea fonică: când ne gândim la poluare prima imagine care ne vine în minte este aceea a unui oraș plin de fum sau a plasticului din oceane, însă poluarea se extinde dincolo de ceea ce este în aer sau în apă. Poluarea fonică, zgomotul în care trăim în fiecare zi, este o problemă la fel gravă, care se dezvoltă și poate avea efecte dezastroase asupra sănătății.

Poluarea sonoră este un factor decisiv care contribuie la pierderea auzului. Potrivit Organizaței Mondiale a Sănătății (OMS), 360 de milioane de oameni din întreaga lume au probleme cu auzul, iar 32 de milioane dintre aceștia sunt copii.

Potrivit studiului locuitorii din zonele urbane încep să aibă probleme cu auzul cu 10 sau chiar 20 de ani mai devreme. Ca exemplu, vienerzii încep să-și piardă auzul cu 10,59 de ani mai devreme, în timp ce locuitorii din Delhi, cu 20 de ani mai devreme.

Poluarea fonică

Într-un clasament realizat în iunie 2016 de Eurostat, capitala României ocupa ultimul loc în ceea ce privește satisfacția locuitorilor față de nivelul de zgomot, aferent anului 2015. 67% dintre respondenți s-au declarat mai degrabă nesatisfăcuți sau total nesatisfăcuți.

În studiu, au mai fost incluse 2 orașe din România: Cluj-Napoca și Piatra Neamț. În cazul primului, 52% s-au declarat nemulțumiți de zgomot. În cazul celui de-al doilea oraș, ceva mai mic, doar 24% s-au simțit influențați negativ de poluarea fonică.

Zgomotul este un complex de sunete fără un caracter periodic cu insurgenţă dezagreabilă aleatoare, care afectează starea psihologică şi biologică a oamenilor şi a altor organisme din natură . Aceste noxe acustice afectează toate colectivităţile umane . Ele sunt prezente mai ales în mediul urban .

Poluarea fonică

Transporturile terestre şi aeriene, şantierele de construcţii şi industriale degajează în atmosferă zgomote insuportabile cu o mare variabilitate decibelică. Datorită lor locuitorii oraşelor sunt supuşi unui stres aproape permanent. Bombardaţi cu astfel de semnale oamenii cu rosturi superioare şi embematic organizaţi se adaptează temporar ş alţi nu o pot face.

Sursele de zgomot sunt neiertătoare. Intervin în casă, în birouri, în uzine şi fabrici, în cazangerii, în grădiniţe, şcoli, licee şi baruri etc. Scapă de aceste noxe ministerele care au o bună izolare fonică sau sunt amplasate azonal zgomotelor puternice. Sunt cartiere urbane unde zgomotul le învăluie 24 de ore din 24.

Poluarea fonică

Efectele patologice ale zgomotului sunt: surditatea traumatică şi perturbări ale sistemului nervos, cu evoluţie lentă sau agresivă. Expunerea excesivă la zgomot intens şi pe perioade lungi de timp determină surditatea. Ea este întâlnită mai ales la muncitorii din cazangerii care nu poartă căşti fonice de protecţie.

Frecvenţele înalte ale zgomotelor sunt mai periculoase decât cele joase.

Surditatea intervine la persoanele care se află în imediata apropiere a sursei puternice de zgomot.

Zgomotele stradale cele mai acute sunt produse de camioane, autobuze, de miile de autoturisme, motociclete, metrou, căi ferate. Un singur camion cu remorcă generează un zgomot de 90 decibeli, iar o coloană de camioane mai mult de 100 decibeli; un avion cu reacţie, generează la decolare un zgomot de 115-120 decibeli.

Poluarea fonică

În cartierul de locuinţe pragul zgomotului nu trebuie să depăşească 50 decibeli. El nu este respectat niciodată.

Intermitenţa zgomotului de intensitate diferită, astfel deranjează liniştea locuitorilor. Acest aspect este întâlnit şi noaptea.

Zgomotele peste 65 decibeli implică modificări psihice manifestate mai ales prin oboseală şi slăbirea atenţiei.

La peste 90 decibeli oboselii, lipsei de atenţie li se adaugă leziuni ale organului auditiv extern (leziuni ale timpanului), creşte tensiunea arterială intracraniană, diminuează reflexele, determină tulburări ale sistemului cardiovascular cu instalarea hipertensiunii cronice, tulburări fiziologice ale aparatului digestiv de cele mai multe ori cu apariţia ulcerului, tulburări ale glandelor endocrine, se accelerează pulsul şi ritmul respiraţiei etc.

Avioanele aduc mari prejudicii sonore faunei şi florei regiunilor pe care le survolează, datorită undelor de şoc, fenomenului de reflexie şi de difracţie produs de denivelările terenului. Avioanele supersonice produc detunătura balistică şi bangul sonic care loveşte solul cu un covor de zgomote extrem de chinuitoare pentru populaţie.

Efectele suprapresiunii sonice sunt extrem de dăunătoare pentru clădiri şi pentru persoanele din zona măturată de bang ce atinge lărgimi de 80-100 km2.

Poluarea fonică

Manifestările fiziologice negative ale organismului uman sunt cele menţionate anterior.

Astăzi se caută soluţii pentru a evita producerea şi transmiterea zgomotelor. Maşinile sau motoarele ce vor fi construite este de dorit să producă un zgomot minim.

Blocurile care se vor construi trebuie să posede un strat fonoabsorbant antiimpact. Ideal ar fi introducerea unor perdele izolante de arbori în jurul surselor industriale de zgomot şi în jurul cartierelor de locuit. Până în prezent, în România nu s-au stabilit norme de calitate sonoră a mediului.

Poluarea fonică: Topul poluarii fonice

Bucureşti- 85% din populaţie afectată

Constanţa- 76% din populaţie afectată

Cluj-Napoca- 64% din populaţie afectată

Braşov, Ploieşti- 61% din populaţie afectată

Galaţi- 55% din populaţie afectată

Timişoara- 49% din populaţie afectată

Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria

Citeşte şi alte articole:

5 efecte nocive create de aerul condiționat

Imbunătățirea auzului: exercitii eficiente

Presbiacuzia: pierderea auzului (ORL- simptome, cauze, tratament)