Obligeana

obligeana doftoria

Obligeana – Acorus calamus ( Araceae )

Denumiri populare mai cunoscute: calm, călin, calmuz, speribană, speribană tărcată, spetează, spetează pestriţă, spetează tărcată, trestie mirositoare.

Obligeana este o plantă erbacee, perenă, înaltă până la 1.5 metri, originară din India, cu miros aromatic, cu rizom cărnos, cu frunze liniare lungi, şi cu flori gălbui. In Europa a fost introdusă prin secolul al XIII -lea. La noi este mai puţin răspândită. Creşte la marginea bălţilor şi a apelor curgătoare, în cantitate mai mare prin mlaştini şi ape stătătoare sau lin curgătoare, acolo unde nivelul apei nu e prea mare şi aceasta se retrage periodic, de prin judeţul Timis şi mai puţin în alte judeţe din Transilvania şi nordul Moldovei. Infloreşte în lunile mai – iunie.

Se poate confunda cu speciile Iris pseudocorus (stânjenel de baltă cu flori galbene) şi Rumex hydrolapathum (stevie de baltă), dar numai pentru materia primă, întrucât celelalte caractere sunt diferite evitându-se astfel confuziile. Diferenţierea se mai poate face după mirosul aromatic caracteristic numai la Acorus calamus (celelalte fiind inodore).

In scopuri medicinale se recoltează rizomul (Rhizoma Calami), uşor de recunoscut prin cicatricele triunghiulare de pe faţa lui. Are culoare brun – roşiatică la exterior şi alb – roză, uneori gălbuie la interior, cu miros plăcut aromatic şi gust amar aromat. Rizomii se recoltează în lunile septembrie – noiembrie şi în lunile martie – aprilie.

Componenţii principali: ulei volatil (bogat în azaronă aldehidă azaric, alfa pinen, calamol, calamel, camfem, camfor, eugenol etc.), vitamine (B1 si C), tanin, o substanţă amară (acorina), colină, zaharuri, eugenol, coneol, hidrocarburi, alcooli triterpenici, dextrină, amidon, rezine, săruri minerale etc.

Proprietăţi:

Intern: antibacteriene, insecticide, analgetice, aromatizante, tonico – aperitive, sedative, stimulent al secreţiei gastrice, calmant psihic.

Indicaţii: eupeptic amar şi stimulent gastric, în anorexie, colici abdominale, balonări abdominale, tulburări neuro – vegetative, cu anxietate (nelinişte).

Mod de folosire:

a. Macerat apos şi decoct două – cinci grame la suta (trei linguri de ceai pe zi şi înaintea meselor principale) se administrează ca eupeptic – amar şi stimulent gastric.

b. Infuzie: 15 grame de rizomi la 200 ml apă clocotită; se iau 3 – 4 linguri pe zi câte una înaintea fiecărei mese.

c. Tinctură: 20 de grame de rădăcină mărunţită în 100 de ml de alcool de 70 de grade, macerată timp de opt zile; se pot lua de două ori pe zi câte 20 de picături înaintea meselor principale.

d. Vinul de rădăcină de obligeană se foloseşte pentru stimularea poftei de mâncare.

Utilizări populare: în tratarea bolilor de stomac se foloseşte ca stimulent rizomul cu miros aromatic plăcut şi cu gust amărui; contra răcelii şi răguşelii.

Observaţii: în industria alimentară, obligeana se foloseşte ca aromatizant al lichiorurilor şi în parfumerie.