Morcovul

morcovul morcov doftoria

Morcovul – Daucus carota (Umbelliferae)

Morcovul este o plantă  legumicolă  bienală  cu rădăcină îngroşată, de culoare galben – roşcată, suculentă, folosită în alimentaţie. Este una din legumele deosebit de valoroase datorită conţinutului ridicat de glucide şi vitamine, îndeosebi provitamina A.

Produsele vegetale folosite sunt pulpa, sucul (zeama de morcovi), frunza uscată, seminţele.

Componenţii principali: vitamine (A si provitamina A – caroten, B1, B2, C), levuloză şi dextroză, săruri minerale (fier până la 7%, potasiu 235 mg%, fosfor, calciu, sodiu, magneziu, arsenic, mangan, sulf, cupru, brom), o esenţă (carotină), asparagină, daucarină (element puternic dilatator, mai ales la nivelul vaselor coronare), pectină.

Proprietăţi: anti anemic, mineralizant, antidiareic şi laxativ, antiputrid şi cicatrizant intestinal, cicatrizant gastric (ulcer şi gastrite), depurativ, fluidifiant biliar, diuretic, pectoral, galactogog, vermifug, cicatrizant al plăgilor, creste acuitatea vizuală şi capacitatea de apărare contra infecţiilor.

Indicaţii:

Intern: astenii, enterocolite cronice sau acute, ulcer gastroduodenal, anemie, afecţiuni pulmonare (astm, bronşită cronică, tuberculoză), colibaciloză, constipaţie, hemoragii gastrointestinale, reumatism, gută, litiază, insuficiente hepatobiliare, ictere, paraziţi intestinali (tenie), prevenirea bolilor infecţioase şi degenerative, prevenirea îmbătrânirii şi a ridurilor, dermatoze.

Extern: plăgi, ulcere, arsuri, furuncule, dermatoze (eczemă, pecingine), degerături, crăpături.

Mod de folosire:

Intern: în enterocolite cronice sau acute – morcovi raşi sau piure; expectorant – suc de morcovi plus lapte; suc de morcovi (în amestec sau nu) până la 1000 de ml pe zi în timpul repausului alimentar; sucul de morcovi este foarte întrebuinţat în toate reţetele de sucuri (cu spanac, pătrunjel, ţelină, sfeclă roşie, gulii, andive, ridichi, varză etc.); supă de morcovi fierţi de două ori şi strecurată (un kilogram de morcovi la un litru de apă) contra constipaţiei; infuzie (o linguriţă de seminţe la o ceaşcă de apă dată în clocot) cu rol stimulent, aperitiv, diuretic, galactogog – la doza de 1g – 5g de seminţe sunt carminative (expulzează gazele intestinale); în urticarie- în prima zi supă de morcovi şi două – trei felii de pâine (supa se prepară fierbând la foc un kilogram de morcovi în doi litri de apă, având grijă ca pe măsură ce apa se evaporă prin fierbere să se completeze treptat cantitatea evaporată, astfel ca să rămână la sfârşit aceeaşi cantitate de doi litri de lichid; morcovul va fi apoi trecut prin strecurătoare, pasat şi se va obţine o supă groasă care va fi consumată în două – trei reprize), apoi în zilele următoare se permit: ceai de muşeţel sau de mentă, piureu de cartofi, supă de zarzavaturi,  fierte sau pasate (de preferinţă morcovi care prin pectina pe care o conţin, constituie un „curăţitor” al mucoasei intestinale).

Extern: decoct de morcovi si aplicaţii de morcovi daţi prin răzătoare sau cataplasme de frunze proaspete pe: abcese, plăgi recente sau atone, ulcere ale gambei, arsuri, furuncule, pecingini; decoct de frunze de morcovi pentru gargare în afte şi abcese ale gurii, sau spălături în degerături şi crăpături; loţiune cu suc de morcovi (pentru îngrijirea feţei şi a gâtului) dă supleţe şi prospeţime, întârzie apariţia ridurilor.