Colina: proprietăţi, beneficii, deficit de colină, exces, surse naturale

colina proprietati beneficii exces deficit

Colina: proprietăţi, beneficii, deficit de colină, surse naturale

Colina a fost încadrata în categoria nutrienţilor esenţiali în 1998 şi are multiple roluri în organism.

Colina este un nutrient esenţial ce este uneori integrat în categoria vitaminelor, mai precis în complexul vitaminic B (vitamina B4), alături de adenină și carnitină.

Organismul poate sintetiza doar cantităţi mici de colină şi de aceea este nevoie ca diferenţa să o obţinem din alimente.

Colina beneficii

Studii recente au arătat că un consum adecvat de colină şi betaină are efecte antiinflamatoare, ceea ce scade considerabil riscul apariţiei cancerului şi a altor afecţiuni grave.

Această substanţă complexă este necesară sintezei neurotransmiţătorului acetilcolină, are un rol important în transportul şi sinteza lipidelor, influenţează pozitiv dezvoltarea creierului şi a memoriei, reprezintă materia primă din care sunt sintetizate substanţe ce formează membranele celulare etc.

Studiile au arătat că o dietă săracă în colină (choline) produce diferite afecţiuni grave ce, de cele mai multe ori, pot fi tratate prin consumul unor cantităţi mai mari de colină.

Colina – surse naturale si surse de colină

Colina poate fi sintetizată de organism, însă cantitatea produsă nu satisface nevoile organismului şi de aceea trebuie să fie obţinută din alimente.

Cele mai bune surse de colina sunt: ficat (355 mg/100 g), ouă (147 mg / bucată), peşte (50-70 mg/100g), lapte (38 mg/250 ml), carne de vită (67 mg/100g), alune, germeni de grâu, varza de Bruxelles (30 mg/100 g) etc.

În general, colina se găseşte în alimente sub formă de lecitină (lecitina conţine 13% colină). Chiar dacă sursele vegetale conţin colină, cele mai importante surse sunt cele de origine animală şi din această cauză vegetarienii pot avea un consum necorespunzator de colină.

Colina: deficit de colina

Boala de ficat gras şi leziunile hepatice sunt printre cele mai bine documentate efecte ale carenţei de colină.

Cele două efecte ale carenţei sunt cauzate de faptul că acest compus este necesar în sinteza unor substanţe ce participă la transportul lipoproteinelor cu densitate foarte mică (VLDL), de la nivelul ficatului în sânge, lipsa colinei ducând la acumularea lipidelor la nivelul ficatului şi la leziuni hepatice.

Cea mai mare problemă a asigurării cantităţii adecvate de colină o reprezintă faptul că alimentele bogate în colină conţin cantităţi importante de colesterol şi persoanele cu un nivel ridicat de colesterol nu işi pot asigura necesarul zilnic.

În aceasta situaţie pot fi folosite suplimentele nutritive ce conţin doar colină sau cele ce conţin lecitină (aceasta conţine aproximativ 13% colină).

Colina: exces de colină

Doze mari de colină (10-16 grame) au fost asociate cu vomă, salivare excesivă, transpiratie urât mirositoare.

O doză de 7.5 grame de colină scade sensibil presiunea arterială, ceea ce poate avea ca efecte secundare ameţeala şi leşinul.

În 1998 a fost stabilită doza maximă admisă de colină la 3,5 grame pe zi.

Aceasta doză a fost stabilită astfel încât să se prevină scăderea tensiunii arteriale, dar şi mirosul de peşte emanat de organism.

Doza maximă de colină a fost stabilită pentru oameni sănătoşi, iar persoanele ce suferă de afecţiuni ale ficatului şi sau afecţiuni ale rinichilor, Parkinson şi depresie pot resimţi efectele adverse ale colinei la o doza mai mică.

Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria

Citeşte şi alte articole:

7 alimente pentru memorie și sănătatea creierului

Cele mai sănătoase alimente din lume în ordine alfabetică

Top 13 alimente pentru sănătatea ficatului