Ceai de mesteacăn: beneficii şi contraindicaţii

ceai de mesteacăn

Ceai de mesteacăn

Frunzele de mesteacan contin substante chimice care sporesc eliminarea apei prin urina, iar unii oameni apeleaza la remedii din mesteacan pentru a „curata” tractul urinar.

Ceai de mesteacăn: beneficii si contraindicatii

Remediile din mesteacan sunt utilizate pentru infectiile de tract urinar (infectii urinare), care afecteaza rinichii, vezica urinara (mai ales in caz de vezica urinara hiperactiva), ureterele si uretra.

Totodata, ca planta medicinala, mesteacanul este folosit ca diuretic, pentru a mari diureza (producerea si eliminarea urinei).

Preparatele produse din frunze de mesteacan, pe care le gasesti in plafare ori farmacii, au actiune in urolitiaze renale, in afectiunile bacteriene ale cailor urinare inferioare, cat si in afectiunile inflamatoare ale sistemului urinar.

Anumiti compusi chimici din mesteacan (mai ales ca se stie ca are un continut bogat de flavonoide) cresc diureza, adica volumul de urina eliminata este mai mare, iar astfel de elimina prin urina si alte substante nedorite.

Ceaiul din scoarta de mesteacan este si el folosit ca remediu naturist, insa este mai bine sa discuti cu medicul tau specialist inainte de a apela la acest tip de produs.

Din punct de vedere farmacologic, se stie ca mesteacanul are proprietati diuretice si antiedematoase.

Frunzele de mesteacan si scoarta de mesteacan pot fi folosite in prepararea ceaiurilor si sub forma unui ulei care poate fi aplicat local, pentru calmarea durerii (acest ulei trebuie folosit cu precautie si diluat).

Scoarta de mesteacan poate sa ajute la calmarea de dureri musculare si crampe musculare, daca este aplicata extern, cu partea interna (proaspat desprinsa) a scoartei aplicata pe piele.

Poti incerca un ceai de scoarta de mesteacan cu ghimbir. O lingura de ghimbir proaspat dat pe razatoare ajuta la activarea proprietatilor mesteacanului si da o savoare placuta acestui ceai.

Ingrediente: ceai de scoarta de mesteacan, ghimbir, Stevia sau miere (optional).

Mod de preparare: Da pe razatoare o bucatica de ghimbir si combina cu scoarta de mesteacan, intr-o cratita mica cu apa, acoperita.

Pe masura ce da in clocot, opreste flacara si lasa ingredientele sa infuzeze, cu capacul pus sau pana cand compozitia se raceste.

Daca vrei, indulcesti ceaiul cu putina miere sau Stevia, dupa gust.

Daca doresti, poti prepara frunzele de mesteacan – despre care se stie ca au un continut bogat de flavonoide – sub forma de infuze. Foloseste 2 lingurite de frunze la o cana cu apa calda.

Cand temperatura infuziei ajunge la 40 de grade Celsius (poti folosi un termometru pentru prepararea alimentelor), pune un varf de cutit de bicarbonat de sodiu.

Asteapta 6 ore, strecoara si bea cate cani pe zi iti recomanda medicul tau ori fitoterapeutul, pentru a profita de proprietatile diuretice ale acestui arbore.

Ceai de mesteacăn: Contraindicatii

Sarcina si alaptarea – Nu exista suficiente informatii in legatura cu siguranta administrarii remediilor din mesteacan daca persoana este insarcinata sau alapteaza.

Cel mai bine este sa eviti folosirea unor remedii pe baza de mesteacan daca esti insarcinata sau alaptezi.

Alergii – Polenul de mesteacan ar putea cauza alergii la persoanele care sunt sensibile la anumite plante, precum morcovul, pelinul negru si telina.

Polenul de mesteacan ar putea cauza alergii si in cazul persoanelor care sunt sensibile la alte plante, inclusiv la mere, arahide si alune de padure.

Hipertensiune arteriala – Exista unele motive de ingrijorare referitoare la frunzele de mesteacan.

Remediile din aceste frunze ar putea creste cantitatea de sare sau sodiu pe care corpul o retine, iar din aceasta cauza, hipertensiunea arteriala se poate agrava.

Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria

Citește și alte articole din categoria Ceaiuri