Cancer de prostată: factori de risc, depistare, simptome şi tratament

cancer de prostată

Cancer de prostată: factori de risc, depistare, simptome şi tratament

Cancer de prostată: prostata este un organ musculo-glandular, aşezat imediat sub vezica urinară, în loja prostatică, înconjurând ca un manşon prima porţiune a uretrei. Faţa dorsală a prostatei vine în raport cu rectul, fiind astfel posibilă palparea ei prin anus. La un bărbat de 20-25 de ani, prostata are o lungime de 4-4,5 centimetri, o lăţime de 3-5 centimetri şi o greutate de aproximativ 20 de grame, iar în diametru măsoară circa 38 de milimetri.

Prostatita reprezintă o infecţie a prostatei ce survine în special la bărbaţii tineri.

Adenomul de prostată este o tumoare benignă, cunoscută şi sub numele de hipertrofie prostatică sau adenom periuretral.

Cancer de prostată: frecvent la bărbaţii de peste 50 de ani, ocupă un loc important în patologia urologică. Actualmente, se remarcă tendinţa de creştere în lume a incidenţei acestui tip de cancer, ca urmare, pe de o parte, a creşterii longevităţii populaţiei, iar pe de altă parte, a progresului înregistrat de tehnicile de depistare a acestui tip de cancer. Acesta are o evoluţie clinică lentă, insidioasă, fără manifestări imediate, net sesizabile, fiind de cele mai multe ori descoperit întâmplător, în cadrul unui examen clinic general.

Cancer de prostată: factori de risc

Vârsta este, fără îndoială, principalul factor de risc.

Antecedente familiale: studiile demonstrează o creştere de două până la cinci ori a riscului la bărbaţii cu antecedente familiale, faţă de cei fără antecedente familiale.

Factori endocrini: circa 80% dintre cancerele de prostată sunt hormonodependente.

Factorul alimentar: s-a constatat că un regim alimentar ce conţine materii grase (în special grăsimi animale), poate favoriza apariţia cancerului de prostată. Cancerul apare mai rar la vegetarieni şi are o frecvenţă mare la cei cu alimentaţie bogată în proteine şi dulciuri, asociate cu alcool şi tutun. În acelaşi timp, cei care consumă peşte sunt de 2-3 ori mai puţin expuşi riscului de cancer de prostată, decât cei care nu consumă peşte deloc sau consumă în cantităţi foarte mici.

Infecţii specifice şi nespecifice: prostatita incorect tratată, infecţii virale (herpes şi papilom).

Cancer de prostată: depistare

Aşa cum am arătat mai sus, cancerul de prostată are o evoluţie clinică lentă şi fără manifestări imediate şi sesizabile. De aceea, este foarte important ca de la 50 de ani bărbaţii să meargă o dată pe an la medic, pentru un tuşeu rectal. Acesta poate fi făcut de orice medic, indiferent de specialitate.

În afară de tuşeul rectal, în cazul în care există suspiciunea unui cancer, trebuie făcută şi o biopsie, precum şi analiza sângelui, care permite dozarea unei substanţe numită antigen specific al prostatei – Prostate Specific Antigen (PSA). În cazul în care în familie există antecedente, este bine ca acest examen să fie făcut, începând de la 40 de ani.

Cancer de prostată: simptome

Manifestările clinice ale cancerului de prostată sunt diferite, în funcţie de stadiul bolii. Iniţial, există o perioadă asimptomatică îndelungată, în care diagnosticul se poate stabili ocazional în timpul unui tuşeu rectal de rutină. Se evidenţiază un nodul tumoral dur, localizat într-un lob sau o zonă mai puţin densă faţă de restul glandei, impunând efectuarea unei biopsii.

Urmează apoi perioada simptomatică, ce include disurie, polachiurie, uneori hematurie, dureri hipogastrice, hemospermie, erecţii dureroase (priapism). Coexistenţa unui carcinom de prostată cu un adenom face diagnosticul dificil, mai ales în cazul unui adenom cunoscut, dar agravarea fenomenelor obstructive generează suspiciunea apariţiei unui cancer de prostată. Durerea perineală poate fi prezentă în invazia uretrei sau poate fi localizată hipogastric în formele cu extensie locală. Iniţial, aceasta poate fi moderată, sub formă de jenă perineală, care creşte în intensitate, pe măsură ce procesul tumoral se extinde dincolo de capsulă.

Într-un stadiu mai avansat, în lipsa tratamentului, sunt prezente manifestările clinice anterioare, însoţite de manifestări cauzate de metastazele la distanţă: retenţia de urină, dureri pelvine şi dureri osoase, care trebuie diferenţiate de durerile reumatice. Diagnosticul pozitiv este sugerat de factorii de risc, simptomatologie şi este susţinut de examenul local şi paraclinic şi confirmat de biopsie cu examen histopatologic.

Cancer de prostată: tratament

Tratamentul cancerului de prostată, indiferent de stadiu, se stabileşte în funcţie de:

  • existenţa unui diagnostic confirmat histologic
  • stadiul tumorii (clasificare TNM)
  • speranţa de viaţă

Graţie depistării precoce şi unui tratament adecvat, maladia poate fi eficient combătută astăzi.

În cazul în care tumora este localizată la nivel de prostată (stadiul T1 şi T2), tratamentul de referinţă este cel chirurgical, asociat cu radioterapia.

Tratamentul cancerului metastazat este preponderant paliativ şi urmăreşte îmbunătăţirea calităţii vieţii bolnavilor. Cancerele de prostată sunt în marea lor majoritate androgeno-dependente, de aceea se urmăreşte realizarea unei supresii androgenice prin:

  • castrare chimică
  • castrare medicamentoasă
  • asocierea uneia dintre cele două metode de mai sus cu administrarea unui antiandrogenic, pentru a se acţiona şi asupra androgenilor suprarenalieni, nu numai a celor testiculari
  • alegerea metodei de tratament se va face în funcţie de: terenul clinic, efectele indezirabile legate de tratament şi, nu în ultimul rând, de alegerea pacientului

Printre noile tehnici se numără însă tratamentul cu ultrasunete focalizate de intensitate înaltă (HIFU), foarte promiţător în prezent.

Alătură-te comunității noastre de cititori cu un Like pe Facebook Doftoria

Citeşte şi alte articole:

Vezica urinară hiperactivă: simptome, cauze şi tratament

Infecţii urinare: remedii naturiste, sfaturi, combaterea şi evitarea bolii

Pentru ce este bun usturoiul? 60 de afecţiuni care se pot trata cu usturoi

Tratamente naturiste cu urzică: remedii interne, externe şi alimentaţie

10 simptome ale problemelor cu vezica biliară

Litiaza renală: tratamente naturiste şi regim alimentar recomandat